Dumitru Chisăliță explică dezastrul de la Paltinu: greșeli umane și lipsă de planificare

Criza generată de golirea lacului de acumulare Paltinu nu a fost un accident inevitabil, ci consecința directă a unui lanț de erori tehnice, decizionale și instituționale, afirmă expertul în energie și infrastructură hidrotehnică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-o analiză detaliată asupra evenimentelor care au lăsat peste 12 localități din Prahova fără apă potabilă și au contribuit la oprirea celei mai importante centrale electrice pe gaze din România.

Potrivit acestuia, intervenția asupra instalației de golire de fund a barajului a fost executată fără rezerve strategice, fără un plan alternativ de alimentare și contrar bunelor practici internaționale, transformând o operațiune tehnică previzibilă într-o criză regională de apă și energie.

Un lanț de greșeli care a început în vară

Primele probleme au fost identificate în vara lui 2025, când verificările tehnice au descoperit deficiențe la vanele de golire ale barajului Paltinu. A fost necesară coborârea treptată a nivelului apei pentru lucrări de reparații, însă – după cum arată analiza – această etapă a fost începută fără niciun fel de pregătire pentru consumatori.

„Coborârea nivelului apei a început din august, deși populația și industria depindeau 100% de Paltinu. Nu s-a creat nicio sursă alternativă, nu s-au umplut la maximum rezervoarele și nu s-au instalat bazine modulare pentru autonomie”, explică Chisăliță.

Pe măsură ce nivelul scădea, zona de captare a ajuns tot mai aproape de fundul lacului – zona cea mai încărcată de nămol și aluviuni. În paralel, ploi torențiale și coduri hidrologice portocalii au adus în lac un volum masiv de materiale în suspensie, crescând turbiditatea la valori imposibil de tratat în Stația Voila.

„Apa a devenit literalmente «nămol», iar stația de tratare nu are tehnologie pentru turbiditate extremă. Oprirea era inevitabilă”, arată analiza.

12 localități din Prahova și Dâmbovița, fără apă potabilă din cauza turbidității din Barajul Paltinu

Populația, avertizată prea târziu. Industria – oprită direct

Pe 28 noiembrie, la ora 15:30, alimentarea cu apă potabilă a fost oprită complet pentru Câmpina, Breaza, Băicoi, Brebu, Telega și alte localități din zonă.

În timp ce populația a primit apă din cisterne și puncte temporare de distribuție, industria a fost afectată imediat.

„Pentru firme și operatori industriali alimentarea a fost pur și simplu tăiată. Au funcționat doar cât au avut stocuri interne”, notează expertul.

Impact în energie: centrala OMV Petrom Brazi, oprită

Efectele crizei de la Paltinu au depășit zona de alimentare cu apă. Centralei electrice OMV Petrom de la Brazi – care asigură 10% din producția de electricitate a României – i-a fost tăiat debitul de apă tehnologică, esențial pentru procesele de răcire și producție a aburului în ciclul combinat gaze–abur.

Pe 2 decembrie, o turbină de 290 MW a fost oprită pentru 48 de ore, iar în noaptea următoare urma să fie oprită și cea de-a doua.
În aceeași zi, producția de energie din hidrocarburi a scăzut cu 26%, iar importurile au crescut cu 73% între orele 8 și 13.

Expertul estimează că importurile pot ajunge la 2.000 MWh (26% din consum) până la repornirea centralei – 2 până la 5 zile. Prețul energiei pe piața spot a crescut deja cu 14% în 3 decembrie față de ziua precedentă.

Unde s-a greșit: lipsa unui plan, decizii luate în izolare, ignorarea riscurilor

Analiza enumeră clar cele mai grave erori:

• nu au fost pregătite surse alternative de apă;

• rezervoarele tampon nu au fost umplute;

• nivelul lacului a fost coborât chiar în timpul ploilor torențiale;

• captarea s-a făcut din zone cu nămol și argilă;

• instituțiile – Apele Române, ESZ Prahova, Hidroelectrica, CJSU – au acționat „în paralel, nu integrat”;

• populația a fost anunțată cu ore înainte, nu cu 30 de zile înainte, cum prevăd bunele practici.

„Situația de la Paltinu putea fi evitată în proporție de 70–90%”, spune Dumitru Chisăliță.

Cât va dura până revine apa în parametri

Chiar dacă nivelul lacului a crescut cu 12 metri în urma ploilor, turbiditatea ridicată nu dispare instantaneu. Depunerea aluviunilor poate dura zile sau săptămâni, în funcție de debit și condițiile meteo.

Chisăliță estimează un interval de 48–72 de ore pentru reluarea tratării apei după stabilizarea nivelului, însă doar dacă nu intervin noi precipitații care să aducă aluviuni suplimentare.

„Criza de apă se transformă în criză energetică. Este o vulnerabilitate structurală”

Expertul avertizează că evenimentul de la Paltinu ilustrează perfect faptul că infrastructura de apă și sistemul energetic sunt interdependente.

„Nu este doar un disconfort pentru populație. Este o vulnerabilitate structurală pentru industrii și pentru producția de energie. O astfel de situație poate avea efect domino la nivel național.”

Dacă vrei, pot genera și titlurile (clickbait, SEO și colocviale), sau pot sintetiza analiza într-un material explicativ grafic pentru social media.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.