Eurostat: România, printre ţările UE cu cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale

Autor: DCBusiness Team
Data actualizării:
Data publicării:
Fabrica. Foto: Pexels.com
Fabrica. Foto: Pexels.com
România se află printre ţările cu cel mai semnificativ avans al preţurilor producţiei industriale în UE, în noiembrie.

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut cu 0,2% în Uniunea Europeană şi cu 0,3% în zona euro, în noiembrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat o creştere de 0,2% în UE şi de 0,3% în zona euro, iar România se află printre statele membre UE cu cel mai semnificativ avans, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În noiembrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Suedia (4,1%), Franţa (2,4%), Bulgaria (0,7%), Danemarca şi România (ambele cu 0,6%), iar cel mai sever declin în Slovacia (minus 3%), Portugalia (minus 2,3%) şi Spania (minus 2,1%).

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de scădere a preţurilor la bunurile intermediare (0,4%), la energie (0,3%), la bunurile de capital şi la bunurile de folosinţă îndelungată (ambele cu 0,2%), în timp ce preţurile au rămas stabile la bunurile de folosinţă imediată.

În noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 8,8% în zona euro şi de 8,1% în Uniunea Europeană.

Cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Belgia (minus 18,7%), Italia (minus 16,3%) şi Letonia (minus 15,3%), iar cele mai mari creşteri în Luxemburg (20,4%), Slovacia (10,9%) şi Slovenia (2,9%). România a raportat un declin de 3,3% în noiembrie, după o scădere de 2,9% luna precedentă.

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un declin de 21,3% al preţurilor la energie şi de 5,2% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (2,8%), bunurilor de capital (3%) şi bunurilor de folosinţă imediată (3,4%).

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Raed Arafat
Prima zi de școală
Sediul BNR
Un nou broker de asigurări a intrat pe piață / Foto: Freepik
Magistrat

Magistrații nu sunt egali în fața pensiei – explicația CCR

Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată...

Fermier face curat într-o cocină / Foto: Freepik
Oameni care merg pe holul unui spital / Foto: Freepik
Documente ANAF. Freepik.com
Freepik.com
Bursa de Valori Bucuresti / Foto: BVB
Cheia de la casa mult dorită / FOTO: Freepik
Oriunde și la orice nivel
Foto arhiva: Reuters
Casă de schimb valutar
Mai muți bani pentru cercetare / Foto: Freepik
Ciocănel de judecător / Foto: Freepik
Ministerul Transporturilor
Schimbare de paradigmă la Foxconn
Semiconductori
Bani / FOTO: Freepik
BVB deschide în scădere

BVB deschide pe minus: sectorul energetic pierde aproape 1%

Bursa de Valori București a deschis joi în scădere pe...

Oameni traverseaza stradas / Foto: Freepik
Camera de Comerț și Industrie a României
Muncitori / Foto: Freepik
Portul Constanța / Foto: Arhivă
Unitate de reciclare a deșeurilor / Foto: Freepik

pixel