Eurostat: România, printre ţările UE cu cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale

Autor: DCBusiness Team
Data actualizării:
Data publicării:
Fabrica. Foto: Pexels.com
Fabrica. Foto: Pexels.com
România se află printre ţările cu cel mai semnificativ avans al preţurilor producţiei industriale în UE, în noiembrie.

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut cu 0,2% în Uniunea Europeană şi cu 0,3% în zona euro, în noiembrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat o creştere de 0,2% în UE şi de 0,3% în zona euro, iar România se află printre statele membre UE cu cel mai semnificativ avans, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În noiembrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Suedia (4,1%), Franţa (2,4%), Bulgaria (0,7%), Danemarca şi România (ambele cu 0,6%), iar cel mai sever declin în Slovacia (minus 3%), Portugalia (minus 2,3%) şi Spania (minus 2,1%).

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de scădere a preţurilor la bunurile intermediare (0,4%), la energie (0,3%), la bunurile de capital şi la bunurile de folosinţă îndelungată (ambele cu 0,2%), în timp ce preţurile au rămas stabile la bunurile de folosinţă imediată.

În noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 8,8% în zona euro şi de 8,1% în Uniunea Europeană.

Cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Belgia (minus 18,7%), Italia (minus 16,3%) şi Letonia (minus 15,3%), iar cele mai mari creşteri în Luxemburg (20,4%), Slovacia (10,9%) şi Slovenia (2,9%). România a raportat un declin de 3,3% în noiembrie, după o scădere de 2,9% luna precedentă.

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un declin de 21,3% al preţurilor la energie şi de 5,2% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (2,8%), bunurilor de capital (3%) şi bunurilor de folosinţă imediată (3,4%).

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Bună dimineața!
Bursa de la București / FOTO: Facebook
Prof. Mircea Coșea
Foto: Freepik.com
Biroul unui judecător / Foto: Freepik
Hidroelectrica
Mircea Fechet / FOTO: Gov.ro
Miliardarul și invetitorul american Ray Dalio / FOTO: Wikipedia
Boeing
Eolian offshore / FOTO: Freepik

Energia eoliană offshore: Ce a rămas din gloria de altădată?

Carnajul bursier continuă pentru actorii din acest...

Platformă petrolieră / FOTO: Freepik
Sebastian Burduja / Foto: gov.ro
Casa de schimb valutar: Foto: Oana Pavelescu
Criză economică / Foto: Freepik

Norvegia pierde o avere: Zeci de miliarde au fost spulberate

Fondul suveran al Norvegiei, afectat de declinul pieței...

Donald Trump vorbește la telefon
Panouri fotovoltaice /FOTO: Pagina de Facebook a AFM
Unifarm / Foto: Agerpres
Camioane/ Foto: Freepik

RO e-Transport, frânat de Guvern care amână sancțiunile

Guvernul amână sancțiunile pentru e-Transport până la...

Lucrător la spații verzi / Foto: Freepik
Mașini / Foto: Freepik
La bancă
Familie / Foto: Freepik
Cristian Popa, BNR
Steagul Bulgariei
Donald Trump și Elon Musk
Donald Trump / Foto: Flickr
Bani / Foto: DCBusiness
Comisarul european pentru Buget, luptă antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin

pixel