În ședința din data de 19 martie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile art.I pct.6 [cu referire la art.9 ind.2 alin.(1) lit.c), la art.9 ind.2 alin.(2) coroborat alin.(1) lit.b) al aceluiași articol și la art.9 ind.3 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale], ale art.I pct.7 [cu referire la art.10 din Legea nr.241/2005], ale art.I pct.8 [cu referire la art.10 ind.1 din Legea nr.241/2005], ale art.II pct.1 și ale art.III pct.1 din Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și legea criticată, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a reținut că dispozițiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracțiunilor reprezintă o condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracțiunilor ce au ca scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale anterior menționate sunt în acord cu exigențele constituționale privind calitatea legii, egalitatea în drepturi, procedura de legiferare și respectarea deciziilor Curții Constituționale.

Proiectul de lege prevede pedepsirea unor noi fapte de evaziune fiscală și majorarea pedepselor pentru infracțiuni existente. Printre schimbările propuse se numără:

• Extinderea definiției evaziunii fiscale pentru a include noi modalități prin care contribuabilii pot ocoli plata taxelor.

• Majorarea pedepselor pentru faptele de evaziune fiscală, cu scopul de a descuraja aceste practici și de a asigura un mediu de afaceri echitabil.

• Introducerea unor măsuri preventive, cum ar fi audituri fiscale mai frecvente și colaborarea îmbunătățită între agențiile guvernamentale.

Aceste măsuri vin în completarea unei ordonanțe care introduce măsuri fiscal-bugetare pentru consolidarea fiscală, publicată în Monitorul Oficial la sfârșitul anului trecut.

Reprezentanții guvernului susțin că aceste schimbări vor contribui la o colectare mai eficientă a taxelor și la reducerea deficitului bugetar. Totodată, se așteaptă ca aceste măsuri să aducă o creștere a transparenței și a încrederii în sistemul fiscal românesc.

Pentru mai multe informații, cetățenii sunt îndemnați să consulte documentele oficiale și să urmărească comunicatele de presă ale instituțiilor relevante.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.