Cât costă un scaun prezidenţial. "Marile" investiţii ale României

Şi în 2018,  banii publici s-au dus pe tot felul de năzdrăvănii. Administraţia Prezidenţială a cumpărat, de pildă, pe 12 octombrie a.c. şase mese, opt scaune şi patru fotolii de la Ovo Design Furniture Grup SRL cu 255.884 lei, fără TVA, probabil pentru a avea unde să se aşeze Klaus Iohannis ca să admire decoraţiile proaspăt polizate şi transformate de Monetăria Statului RA contra sumei de 1.869.246,48 lei, fără TVA, printr-un contract încheiat pe 11 iunie. La rândul său, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a plătit pe 19 septembrie către italienii de la Lattanzio Advisory 1.381.840,05 lei pentru servicii de evaluare a impactului şi intervenţiilor realizate prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007- 2013 şi 2014- 2020. Altfel spus, câteva sute de mii de euro pentru a vedea pe ce au dat ei banii şi cui, acţiuni pentru care oricum există documentaţii extrem de stufoase impuse de Comisia Europeană, fără de care nu ar fi existat acele finanţări.

Străini plătiţi să-i înveţe pe ţărani să se asocieze în CAP-uri

Demersul celor de la Dezvoltare Regională păleşte însă în faţa celui de la Ministerul Agriculturii, care a cumpărat pe 9 septembrie 2018 servicii de consiliere a producătorilor agricoli în vederea înfiinţării şi dezvoltării de forme asociative, printr-un contract în valoare de 15.914.496 lei. Banii au mers către Egis România SA, firmă condusă până nu de mult de Clotilde Armand, unul din liderii USR. Practic, corporatiştii Egis, cu totul şi cu totul străini de problemele ţăranilor români, trebuie să-i convingă pe aceştia cât de bine e să se asocieze în CAP-uri, iar ministerul le dă patru milioane de euro pentru asta.     

Citește și: Taxă dublată. Explicațiile autorităților. Unde merg banii

Afacerile româneşti se dezvoltă la Cannes

Şi, pentru că astfel de vorbărie în gol, denumită servicii de consiliere, trebuie implementată unitar la nivel guvernamental, găsim peste tot conferinţe, ghiduri, evenimente etc, ţinute obligatoriu la mare sau la munte. Precum cele de la Ministerul Mediului, care a dat pe 26 iulie a.c. „doar” 1.536.400 lei firmei European Funds Invest SRL în schimbul organizării de evenimente pentru proiectul „Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătăţirii capacităţii administrative a autorităţilor pentru protecţia mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”. Atâtea zeci de cuvinte complet goale de conţinut, menite să ascundă, în realitate, sejururi de lux pentru câţiva funcţionari. De mare impact pentru dezvoltarea României trebuie să fi fost şi achiziţia Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat de pe 2 mai 2018, când a cheltuit 504.827,58 lei pentru participarea la Târgul Internaţional „Marche du film- Cannes 2018”, care a avut loc între 8 şi 17 mai. Este de la sine înţeles că spiritul antreprenorial, micile afaceri sau comercianţii la început de drum nu pot răzbi în mediul economic din România fără o participare la Festivalul de Film de la Cannes. 

Cât s-a cheltuit anul trecut

Potrivit Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), anul trecut s-au finalizat 19.923 de achiziții publice, prin care s-au cheltuit în total 59.927.100.620 lei, echivalentul a 13 miliarde de euro. Dincolo de procente și sume, este foarte interesant de văzut domeniile în care s-au cheltuit cei mai mulți bani. Astfel, pentru achiziția de servicii generale ale administrațiilor publice 1.542 de autorități contractante din toată țara s-au înghesuit la cheltuieli care au însemnat 56,31% din totalul achizițiilor de anul trecut din România. Adică mai bine de 33 de miliarde de lei sau peste 7 miliarde de euro din toți banii cheltuiți în 2017 de instituțiile statului român au mers către satisfacerea propriilor nevoi de funcționare.  

Statul cheltuie cel mai mult pentru el

La mare distanță se află sănătatea, cea despre care se spune că ar consuma cei mai mulți bani de la buget. O falsă iluzie, întrucât, potrivit ANAP, în sănătate au fost active anul trecut 350 de achizitori, cu o valoare totală a contractelor reprezentând doar 12,78% din banii cheltuiți de stat. Pe locul trei în topul celor mai mari cheltuieli au fost trecute alocările bugetare din categoria ”altele”: 246 de autorități contractante, însumând 8,98% din toți banii tocați în 2017 de statul român. Nu e nicio exagerare aici dacă spunem că și acești bani, adică aproape 6 miliarde de lei, au fost cheltuiți tot pentru mofturile mai mult sau mai puțin stringente ale monstruosului aparat birocratic român. Una peste alta, circa 40 de miliarde de lei din totalul de 60 de miliarde de lei au fost cheltuiți anul trecut în România de stat pentru stat.

Preoții, mult mai importanți decât elevii

Un procent important, de 5,3% din totalul achizițiilor, reunind 145 de autorități contractante, a fost alocat ordinii și siguranței publice, în timp ce pentru educație s-au aruncat în achiziții 130 de autorități contractante, cu o valoare de 4,75% din întregul achizițiilor. Cheltuielile pentru apărare au însemnat 4,27% din suma totală a achizițiilor, cheltuite de 117 de achizitori din domeniu, în timp ce pentru protecția socială s-au alocat 3,51% din achizițiile publice de anul trecut, prin intermediul a 96 de autorități contractante. Recreerea, cultura și religia au însemnat 2,7% din totalul achizițiilor publice făcute în 2017, prin cheltuieli efectuate de 74 de autorități contractante.

Citește și: În România, dispar megawații! 8.000 de Mw lipsesc din puterea țării

Nu mai construim nimic

În fine, facem cunoștință și cu cenușăresele achizițiilor publice, adică domeniile în care s-au investit cei mai puțini bani anul trecut. Pentru mediu s-a cheltuit 0,88% din cele 60 de miliarde de lei aruncate în 2017 pe piața achizițiilor, în timp ce construcțiile și amenajările teritoriale, adică ceva durabil, concret și cu folosință publică de îndelungată, au însemnat 0,37% din totalul achizițiilor, derulate de 10 autorități contractante. În fine, domeniul afaceri economice și financiare, un moft menit să revitalizeze o economie atât de slabă precum a României, a beneficiat de 0,15% din totalul achizițiilor, prin intermediul a 4 autorități contractante.

Apetența administrațiilor publice centrale și locale pentru satisfacerea nevoilor proprii de consum, deci fără investiții menite să creeze, să construiască, este exemplificată și de altă statistică ANAP. Astfel, din cele 7.619 proceduri de achiziție împărțite pe loturi, reprezentând 38,24% din totalul procedurilor, reiese că cei mai mulți bani s-au dus pe contracte de furnizare- 21.110.170.560 lei și de servicii- 4.536.029.400 lei, în timp ce pentru contracte de lucrări s-au alocat doar 12.562.496.050 lei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.