Financial Times a calculat pierderile înregistrate de marii petrolişti după ce au părăsit Rusia

Din pierderile totale de aproximativ 100 de miliarde de euro, adică aproximativ 110 miliarde de dolari, pierderile suferite de marile companii petroliere reprezintă aproximativ 40%. Urmează utilitățile, care reprezintă peste 15% din totalul pierderilor.

Anul trecut, BP a înregistrat un cost de depreciere de 24 de miliarde de dolari pentru afacerile sale din Rusia, după ce a părăsit țara. Supermajorul avea o participație minoritară în Rosneft. Participația de 19,75% reprezenta aproximativ 50% din rezervele totale de petrol și gaze ale BP și o treime din producția sa de petrol și gaze.

Shell a raportat anul trecut o depreciere de 5 miliarde de dolari pentru ieșirea sa din Rusia, dar a declarat că acest lucru nu va afecta profiturile sale din domeniul petrolului și gazelor. A fost una dintre primele companii care a declarat că va părăsi Rusia după invazia din Ucraina.

Pe de altă parte, TotalEnergies a întârziat să se retragă. Compania franceză avea o participație într-un proiect de GNL condus de Novatek și, la sfârșitul anului 2022, Total a declarat că va renunța la ea și va pleca, luând o depreciere de 3,7 miliarde de dolari, deoarece nu a putut să o revândă Novatek din cauza sancțiunilor occidentale asupra Rusiei.

La începutul anului, TotalEnergies a declarat că va suporta o depreciere de aproximativ 4,1 miliarde de dolari pentru ieșirea sa din Rusia, care va fi înregistrată în raportul său pentru primul trimestru din 2022. Cea mai mare parte a acestei deprecieri a provenit din proiectul Arctic LNG 2 al Novatek și din reducerea rezervelor de gaze pe care TotalEnergies a trebuit să le contabilizeze odată cu retragerea sa. Potrivit calculelor FT, costul total al părăsirii Rusiei de către francezi s-a ridicat la 14,8 miliarde de dolari. 

Totuși, acestea au fost doar loviturile directe pentru marile companii petroliere. Financial Times a studiat rapoartele financiare mai recente ale acestora pentru a calcula pierderile, ceea ce înseamnă că acele taxe de depreciere au fost doar începutul. De asemenea, calculele nu au inclus creșterea prețurilor la petrol și gaze de anul trecut.

Această creștere a fost cu siguranță în beneficiul companiilor de petrol și gaze, atenuând oarecum lovitura pentru BP, Shell și TotalEnergies, dar, în același timp, a dat o lovitură tuturor celorlalte companii care au înregistrat deja pierderi de miliarde de dolari ca urmare a retragerii din Rusia.

Între timp, BP, Shell și Total au înregistrat cele mai mari deprecieri individuale pentru operațiunile lor din Rusia atunci când au plecat, din cauza dimensiunii expunerii lor la industria locală de petrol și gaze. Cu toate acestea, prețurile mai mari ale petrolului și gazelor naturale au mai mult decât compensat aceste deprecieri, cele trei companii înregistrând profituri cumulate de 95 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 104 miliarde de dolari și de peste două ori mai mari decât costurile combinate ale deprecierilor de aproximativ 40 de miliarde de dolari.

Constructorii de automobile, precum Volkswagen și Renault, precum și producătorii de produse chimice, au suferit, de asemenea, pierderi importante ca urmare a ieșirii din Rusia. Există însă și unele mari companii multinaționale, precum Nestle și Unilever, care au rămas în Rusia. Băncile, inclusiv Unicredit și Raiffeisen, continuă de asemenea să opereze în țară, deși ambele au declarat că sunt în căutarea unui cumpărător pentru afacerile lor din Rusia.

Companiile de utilități, precum Uniper și Wintershall Dea, au pierdut, de asemenea, miliarde de dolari în urma părăsirii Rusiei, costul total ridicându-se la 14,7 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 16 miliarde de dolari.

Chiar și așa, mai mult de jumătate din întreprinderile europene care își desfășurau activitatea în Rusia înainte de 2022 rămân aici, potrivit Kiyv School of Economics, un institut de cercetare. Înainte de 2022, acestea totalizau 1.871 de entități, potrivit datelor KSE.

Câteva companii japoneze mari din domeniul energiei rămân, de asemenea, în Rusia, în ciuda sancțiunilor G7, la care Japonia este parte. Guvernul de la Tokyo a considerat anul trecut că participațiile deținute de companiile japoneze în proiectele de petrol și gaze Sakhalin-1 și Sakhalin-2 sunt esențiale pentru securitatea energetică a țării. Prin urmare, acționarilor japonezi din aceste proiecte li s-a oferit posibilitatea de a-și păstra participațiile, ceea ce au acceptat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.