Finlanda cumpără un sistem de apărare din Israel: Mesaj pentru industria europeană

O achiziție care va ajuta Finlanda să-și consolideze cei aproximativ 1.300 de kilometri de graniță comună cu Rusia. Dar dincolo de mesajul adresat Kremlinului, prin acest acord, Helsinki a întors, practic, spatele industriei europene de armament. „Cazul Finlandei nu face decât să confirme preferința europenilor de a cumpăra „de pe raft”, ceva care există deja, deja testat”, a comentat analistul Alain De Nève.

Un mesaj trimis Rusiei

În opinia lui, „prin această achiziție, Finlanda dorește să indice Rusiei că are mijloacele tehnologice pentru a putea neutraliza o amenințare care vine, adică o rachetă balistică”.

Dar prezența unui asemenea sistem la granița dintre Rusia și NATO va împiedica oare Rusia să lanseze o bombă nucleară asupra unei țări a NATO? Este un efect de descurajare eficient? Pentru analist, la aceste întrebări se poate răspunde în două moduri diferite. El distinge „două școli”:

„Există o primă școală care spune: „Sistemele de apărare antirachetă perturbă echilibrul strategic al descurajării nucleare, asigurat de Statele Unite, Franța și Regatul Unit”. Moscova ar putea fi tentată să loveasca teritoriul NATO, deoarece rușii își doresc să împiedice desfășurarea completă a acestor sisteme de apărare antirachetă. Ar fi, prin urmare, un accelerator al crizei".

„Și apoi există o altă școală, care spune: „Nu, deloc, apărarea antirachetă este o formă de reasigurare. Dacă descurajarea eșuează, avem întotdeauna, dacă este necesar, o apărare antirachetă care ar putea neutraliza un atac balistic advers. "

Un lucru este cert, Finlanda nu trimite doar un mesaj Rusiei. Ea se adresează, de asemenea, membrilor NATO, cărora s-a alăturat în aprilie anul trecut. „Rămâne de văzut dacă sistemul cumpărat de Finlanda va fi integrat în dispozitivul de apărare antiaeriană al NATO. Dacă da, va fi contribuția Finlandei la consolidarea securității europene în ansamblul ei”, a apreciat expertul.

Care este strategia europeană?

„David’s Sling” este rezultatul cooperării dintre Agențiile de apărare antirachetă din Israel (Imdo) și Statele Unite (MDA), cu companiile israeliană Rafael și americană Raytheon.

Alegând Israelul și, indirect Statele Unite, Helsinki a decis, astfel, să nu cumpere echipament european. Deși putea să opteze pentru o companie din UE, precum liderul de piață MBDA Systems, care proiectează sisteme de apărare aeriană.

Care este explicația? Europenii au sărit în trenul de tehnologie a armelor mai târziu decât Statele Unite, răspunde Alain De Nève. Acum, a adăugat el, încearcă să reducă din decalaj, o misiune greu de îndeplinit, având în vedere că SUA nu stau pe loc. 

„Cazul Finlandei nu face decât să confirme preferința europenilor de a cumpăra „de pe raft”, ceva care există deja,  deja testat. Finlanda știe și spune: „Se pare că funcționează, pare eficient, o „cumpărăm””. 

De menționat că înainte de Finlanda, Germania a comandat Israelului un sistem antirachetă „Arrow”. Berlinul a lansat, de asemenea, un proiect european de scut antirachetă numit „Sky Shield” în octombrie 2022. Astăzi reunește șaptesprezece țări europene și dorește să combine sistemele de producție germane, americane și israeliene. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.