Finlanda vrea să pună garduri de-a lungul frontierei cu Rusia

Guvernul de la Helsinki intenţionează să construiască garduri pe segmente ale frontierei Finlandei cu Rusia, în contextul temerilor privind un aflux de imigranţi ca formă de presiune din cauza planului de aderare la NATO. Guvernul finlandez a elaborat proiecte pentru construirea de garduri noi sau pentru consolidarea celor existente la frontiera cu Rusia.

"Scopul acestei propuneri este să îmbunătăţim capacitatea operaţională a poliţiei de frontieră în contextul ameninţărilor hibride", a declarat Anne Ihannus, consilieră în cadrul Ministerului finlandez de Interne, citată de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Le Monde.

Finlanda se teme că Rusia ar putea facilita un aflux de imigranţi din Orientul Mijlociu şi Africa la frontiera Finlandei, în contextul planului acestei ţări de a adera la NATO împreună cu Suedia. Finlanda are frontieră cu Rusia pe o distanţă de aproape 1.300 de kilometri.

Citeşte şi: Spania vrea ca NATO să trateze migrația ca "amenințare hibridă

Spania, în calitate de gazdă a viitorului summit NATO, va face presiuni pentru includerea "amenințărilor hibride", precum migrația neregulată, insecuritatea alimentară și terorismul, în noua foaie de parcurs politică a Alianței, a declarat ministrul de externe Jose Manuel Albares într-un interviu. 

Summitul din 29-30 iunie de la Madrid va fi unul dintre cele mai importante de la crearea NATO, în 1949. Se va redacta "conceptul strategic" al alianței pentru următorul deceniu, descriind misiunea acesteia în contextul invaziei Rusiei în Ucraina și al admiterii de noi membri, precum Finlanda și Suedia.

Spania militează pentru ca NATO să acorde mai multă atenție amenințărilor non-militare de pe "flancul său sudic", format din țările din Maghreb și Sahel aflate sub influența crescândă a Rusiei, a explicat Albares în intervi, chiar dacă atenția blocului este focalizată pe conflictul din Ucraina.

"Vrem să se recunoască faptul că există, de asemenea, amenințări serioase care vin dinspre flancul sudic", a declarat șeful diplomației spaniole. "Terorismul, securitatea cibernetică, utilizarea politică a resurselor energetice și migrația ilegală, toate acestea afectează suveranitatea noastră", a adăugat el.

În ultimele săptămâni, persoane din interiorul NATO au declarat pentru Reuters că, în contextul unui conflict activ pe flancul estic și al unor regiuni precum statele baltice care fac presiuni pentru mai multe resurse, orice angajament ferm pe flancul sudic este puțin probabil.

Sursele au mai spus că problema migrației este prea divizivă pentru a obține un consens la summit, chiar dacă Spania este susținută în campania sa de alte națiuni din sudul Europei, precum Portugalia și Italia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.