Fondul suveran norvegian se restrânge. La ce renunță

Autor: Costin Spoială
Data publicării:
Palatul regal din Oslo
Palatul regal din Oslo
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond de acest timp din lume, îşi va eficientiza portofoliul său de instrumente cu venit fix, în valoare de 300 miliarde de dolari, prin eliminarea obligaţiunilor emise de un număr de zece state emergente, a informat vineri Ministerul de Finanţe din Norvegia, transmite Reuters.

Potrivit calculelor efectuate de Reuters, de această decizie vor fi afectate obligaţiuni guvernamentale şi corporate cu o valoare totală de 17 miliarde dolari la finele lui 2018.

Este vorba de obligaţiuni emise de Chile (362 milioane dolari), Cehia (50 milioane dolari), Ungaria (63 milioane dolari), Israel (117 milioane dolari), Malaezia (1,9 miliarde dolari), Mexic (5,7 miliarde dolari), Polonia (1,05 miliarde dolari), Rusia (1,2 miliarde dolari), Coreea de Sud (6,3 miliarde dolari) şi Thailanda (241 milioane dolari), a precizat Ministerul de Finanţe din Norvegia.

"Împreună cu anumite ajustări ale ponderii ţărilor pentru obligaţiunile guvernamentale, modificările propuse vor facilita costuri de tranzacţii mai reduse pentru managementul Fondului", a apreciat Ministerul de Finanţe din Norvegia.

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cu active de 1.050 miliarde de dolari, investeşte aproximativ 30% din activele sale în instrumente cu venit fix. Cele 70% din activele investite în acţiuni nu au fost afectate de decizia eliminării obligaţiunilor emise de statele emergente.

Citește și: Fondul suveran norvegian ar putea scădea prețul petrolului

În urma deciziei de vineri, doar obligaţiunile emise de Danemarca, Suedia, Elveţia, Japonia, Canada şi Australia vor mai face parte din portofoliul de instrumente cu venit fix al Fondului suveran de investiţii al Norvegiei, alături de obligaţiunile emise de Singapore, Noua Zeelandă şi Hong Kong.

În paralel, Ministerul de Finanţe din Norvegia a anunţat că Fondul suveran îşi va putea dubla, de la 60 până la 120 miliarde coroane (14 miliarde dolari), investiţiile în proiecte de energie regenerabile, precum parcuri de centrale eoliene sau centrale fotovoltaice, o decizie salutată de organizaţiile pentru protecţia mediului.

Propunerile trebuie acceptate de Parlamentul de la Oslo, însă având în vedere că Guvernul deţine majoritatea locurilor în legislativ, propunerea ar urma să fie adoptată în luna iunie.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Guvernul prorogă RO e-Factura pentru două domenii economice

Guvernul a adoptat, prin Ordonanță de Urgență, abrogarea...

Bursa / Foto: Freepik
Protest spontan al unor angajați ai ANAF din Cluj-Napoca
Dragoș Pîslaru
Gabriel Biriș
„Lo Storto” de la Zaha Hadid, afectat de temperaturi extreme în Italia
Energie / FOTO: Freepik
TVA mai mare, taxe în creștere, consum în picaj!
Președintele Nicușor Dan conduce ședința CSAT
Licitație ANAF pentru lucruri confiscate

OUG adoptată: fără restructurare ANAF pe județe

Guvernul a adoptat luni, 30 iunie 2025, o ordonanță de...

Semiconductori
Agricultură
Miniștrii cabinetului Bolojan / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Oameni pe stradă
freepik.com
Curs valutar. Foto: Mihai Ciobanu
ANAF
Freepik.com
Birou
Foto: Pexels.com
Panouri solare / Foto: Unsplash
Foto: Pexels.com
Bursă / FOTO: Freepik
Euro-dolar / FOTO: Freepik
Factura. Freepik.com

pixel