Fonduri nerambursabile pentru apicultori. Guvernul suplimentează sumele

Valoarea totală a Programului Naţional Apicol (PNA) 2020-2022 va creşte la 169,62 milioane de lei, de la 168,63 milioane lei, contribuţia Uniunii Europene la acest program derulat în România fiind de 84,81 milioane de lei, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Fondurile totale alocate pentru anul 2022 se ridică la aproape 60,2 milioane de lei.

"Valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru Programul naţional apicol pentru perioada 2020-2022 este de 169.621 mii lei, din care suma de 84.810,5 mii lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene la programele apicole naţionale (...), şi distribuită astfel: pentru anul 2020: 50.210 mii lei; pentru anul 2021: 59.215 mii lei; pentru anul 2022: 60.196 mii lei", se arată în proiectul care modifică şi completează Hotărârea Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar.

Practic, Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din Program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA.

Proiectul de act normativ modifică şi cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) înainte de data de 1 ianuarie a anului în cursul căruia este luată decizia de acordare a ajutoarelor, acesta urmând să fie de 4,9490 lei/euro pentru plăţile aferente anului 2022.

Care sunt modificările din program

Modificări au mai fost aduse în ceea ce priveşte definirea produselor care intră în componenţa echipamentului de protecţie deoarece produsele au preţuri diferite de facturare care influenţează modul de decontare, respectiv echipament apicol de protecţie înseamnă bluze/jachete apicole, pantaloni sau combinezoane apicole, mască apicolă si mănuşi apicole.

De asemenea, proiectul de Hotărâre modifică şi termenul de depunere a cererii de intenţie, acesta fiind de 30 aprilie 2022, în loc de 31 mai 2022.

"Având în vedere că, prin Program se decontează produse proteice solide în cantităţi exprimate în kilograme, iar în categoria produselor proteice solide pot fi încadrate şi produse care în urma reconstituirii se administrează familiilor de albine sub formă lichidă în cantităţi exprimate în ml/l, în scopul decontării unitare se impune clarificarea categoriei de "produse proteice solide", respectiv produse proteice solide care se administrează ca atare, fără posibilitatea de a fi reconstituite; pentru evitarea creării condiţiilor artificiale, se reglementează faptul ca membrii formei asociative să nu poată fi furnizori de servicii de consultanţă, promovare şi / sau perfecţionare în Programul naţional apicol pentru perioada 2020-2022", sunt alte modificări aduse programului precizate în nota de fundamentare.

Nu în ultimul rînd, având în vedere că România nu a notificat până la 15 martie 2021 prelungirea programului naţional apicol până la 31 decembrie 2022, potrivit prevederilor europene din regulament "este necesar să se abroge art. 22 din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.339/2020, cu modificările şi completările ulterioare".

Programul Naţional Apicol, pentru perioada 2020 - 2022, se adresează apicultorilor şi are drept scop îmbunătăţirea producţiei şi comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar. Programul prevede măsuri pentru achiziţia de medicamente, de familii de albine, de mătci ori de utilaje pentru apicultori, asistenţă tehnică şi pentru decontarea unor analize care să ateste calitatea mierii şi îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă.

Potrivit notei de fundamentare, creşterea numărului familiilor de albine, creşterea calitativă a produselor apicole, îmbunătăţirea indicatorilor de producţie, creşterea nivelului de valorificare a resurselor de natură vegetală, vor genera creşterea ofertei de produse apicole şi majorarea exporturilor. PNA va ajuta la dezvoltarea unor exploataţii apicole viabile şi eficiente pentru asigurarea cu produse competitive a pieţei interne şi externe în condiţii de calitate controlată, precum şi dezvoltarea economiei rurale, dar se creează cadrul concurenţial prin dezvoltarea sistemului de cerere-ofertă şi prin impunerea regulilor competitivităţii.

Nu în ultimul rând, PNA contribuie la dezvoltarea economiei rurale şi păstrarea tradiţiei de creştere a albinelor.

Anul trecut, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit peste 59,21 milioane de lei către 7.083 apicultori şi 14 forme asociative legal constituite, sumele reprezentând sprijinul financiar alocat prin PNA pentru anul 2021.

România este unul dintre producătorii importanţi de miere la nivel european, cu o producţie medie de 22.000 de tone anual, clasându-se pe locul patru în Europa.

La nivelul anul trecut, datele statistice ale MADR arată că erau înregistrate 1.848.790 familii de albine în România, ţara poziţionându-ne pe locul doi la nivel european, după Spania, care deţine un efectiv de 2.961.000 familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), cu un efectiv de circa 1 milion de familii de albine.

În ultimii 2-3 ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice, se constantă că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 grame de miere. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.