Francul elvețian a prins aripi pe fondul crizei din Ucraina

La noi, moneda naţională s-a depreciat şi faţă de francul elveţian, calculat de BNR la 4,9399 lei, în creştere cu 4,20 de bani (0,85%) faţă de 4,8979 lei, cotaţia anterioară.

Pe pieţele din Asia, moneda euro a ajuns la paritate cu francul elveţian, pentru prima dată după luna ianuarie 2015, pe fondul îngrijorărilor investitorilor cu privire la invazia Ucrainei de către Rusia. De asemenea zlotul polonez a atins un minim istoric în raport cu moneda euro. În ultima săptămână, toate monedele din Europa de Est s-au depreciat în raport cu dolarul, în frunte fiind rubla rusească.

"Nu putem să evaluăm raţional când anume monedele europene vor înceta să scadă, până când nu vom vedea un indiciu cu privire la sfârşitul invaziei Ucrainei de către Rusia. Monedele ţărilor care sunt cele mai apropiate de zona de război au fost vândute din cauză că vor fi cele mai afectate de consecinţele sancţiunilor impuse Rusiei", a declarat Daisaku Ueno, analist şef la Mitsubishi UFJ Morgan Stanley Securities Co.

Nicio monedă europeană nu a fost scutită de tendinţa de vânzare în ultima lună. Moneda euro, a doua cea mai tranzacţionată monedă la nivel mondial, s-a depreciat cu aproape 5%. 

Citește și ROBOR, nouă lovitură pentru români: A ajuns, luni, la un nivel nemaiatins din 2013

Între timp, cererea de numerar în valută a crescut în ultimele zile, în România, dar situaţia nu ridică îngrijorări pentru băncile comerciale, reprezentanţii acestora menţionând că unităţile şi ATM-urile dispun de lichidităţi suficiente.

Astfel, Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi director general al CEC Bank a declarat că în ultimele zile, în contextul conflictului din Ucraina, a crescut cererea de numerar în valută, dar nu este o situaţie care să ridice îngrijorări. El susţine că s-au văzut dublări ale volumelor, faţă de media zilnică, la începutul săptămânii, şi creşteri, în special, în zona de Nord şi Est a ţării, în apropierea graniţelor, dar situaţia s-a temperat în ultimele zile. Majoritatea schimburilor au fost pentru sume mici, respectiv 1.000 - 2.000 de euro.

"Sistemul nostru bancar este solid şi poate face faţă provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori şi jumătate peste limita legală. Băncile stau foarte bine şi la lichiditate: indicatorul de lichiditate era la începutul anului peste 250%, dublu faţă de minimul legal. Adică băncile dispun de resurse pe care le pot mobiliza foarte repede. Am trecut printr-o situaţie similară şi în urmă cu doi ani, la începutul pandemiei, când oamenii îşi făceau provizii şi goleau rafturile supermarketurilor. Şi au făcut şi retrageri de numerar, să aibă o rezervă. Cred că este o situaţie de conjunctură şi nu sunt motive de îngrijorare. Sistemul funcţionează şi se aduc bani la ghişee. E o întreagă logistică în spate - de la transporturile între centrală şi centre regionale, până la mecanismele de import de valută în numerar - care funcţionează fără probleme. Se aduc bani şi cu avionul", a declarat, joi, pentru AGERPRES, Bogdan Neacşu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.