Franța investește 1 miliard de euro în cercetări polare. De ce

Emmanuel Macron nu a vrut ca să pună punct evenimentului „One Polar Summit”, de la Paris, fără o inițiativă foarte concretă, cel puțin pentru Franța. Dincolo de exercițiul de comunicare care vizează lansarea unui nou semnal de alarmă privind degradarea catastrofală a celor doi Poli ai Terrei și aghețarilor, Macron a anunțat vineri, un efort financiar fără precedent: Franța va investi un miliard de euro în cercetarea polară până în 2030.

Acest anunț extinde strategia polară supravegheată de Olivier Poivre d'Arvor, ambasador special, și anunțată în aprilie 2022. Obiectiv declarat: revenirea în ligile mari în materie de cercetare polară.

Nava „Michel Rocard”

Constatând o insuficiență substanțială a resurselor necesare, în special pentru instalațiile franceze de la cei doi Poli, diplomatul a estimat că ar fi nevoie de 400 până la 700 de milioane de euro până în 2030. 

Fără să detalieze cu adevărat destinația miliardului de euro anunțat și nici să explice cum va fi finanțat, Emmanuel Macron a explicat pur și simplu că stația Dumont d'Urville, din Peninsula Antarctică, va fi reconstruită și că stația franco-italiană Concordia ar urma să fie renovată. 

Mai presus de toate, Macron a anunțat construirea unui nou vas destinat cercetării, care ar trebui să coste în jur de cincizeci de milioane de euro. Opțiunea achiziționării unui nou spărgător de gheață (care reprezintă o investiție de un miliard de euro) a fost studiată, dar exclusă. 

O altă variantă ar fi fost aceea de a da da o nouă viață spărgătoarelor de patrulare Astrolabe, care desfășoară misiuni logistice și de cercetare, precum și militare. Denumită ”Michel Rocard”, noua navă franceză se va spune că este capabilă să navigheze în zonele înghețate.

Nu în ultimul rând,  Macron a pledat pentru „un nivel fără precedent de cooperare”, în ciuda tensiunilor internaționale. „Observația este copleșitoare, transformarea în curs amenință miliarde de locuitori”, a insistat șeful statului. Apelul de la Paris a fost semnat de 32 de state, inclusiv de țări europene (dar nu și de Norvegia, care prezidează Consiliul Arctic), precum și de India, Bangladesh, Pakistan și Australia - care tocmai a oferit azil climatic celor 11.000 de locuitori ai arhipelagului Tuvalu, amenintat cu disparitia cu cresterea apelor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.