Gazele din Marea Neagră. Președintele Iohannis a cerut OMV să se grăbească
Autor: Delia Gheață
Data actualizării:
Data publicării:
Președintele a primit o delegație a companiei energetice
Președintele a primit o delegație a companiei energetice
Preşedintele Klaus Iohannis a primit, luni, la Palatul Cotroceni, o delegaţie a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al OMV şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern.

Administraţia Prezidenţială informează că subiectele abordate de către conducerea companiei au vizat activitatea şi planurile de investiţii în România.

Astfel, cu referire la strategia OMV Petrom, au fost prezentate principalele direcţii de implementare a unui plan de investiţii ambiţios, care vizează inclusiv producţia de energie din surse regenerabile, biocombustibili şi adoptarea de noi tehnologii.

Potrivit sursei citate, în contextul preocupărilor privind asigurarea securităţii energetice la nivel naţional şi a eforturilor de gestionare adecvată a efectelor crizei din energie, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat faptul că potenţialul energetic al ţării noastre este unul deosebit, dar care trebuie susţinut consistent prin investiţii ale operatorilor din sectorul energiei. De asemenea, şeful statului a evidenţiat importanţa care trebuie acordată tranziţiei energetice, în special din perspectiva inovării, accentuând oportunităţile oferite de fondurile europene.

"Preşedintele României a precizat faptul că, dată fiind criza energetică actuală şi riscurile existente, ţara noastră îşi propune să utilizeze întregul potenţial energetic şi toate resursele de care dispunem, pentru a trece cu bine peste criză şi a reduce riscurile în funcţionarea sistemului energetic naţional", arată Administraţia Prezidenţială.

Sursa citată precizează că în cadrul discuţiilor cu privire la planurile de investiţii ale companiei, un subiect distinct l-a constituit proiectul Neptun Deep.

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat importanţa strategică a acestui proiect pentru România şi a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deţinut de Romgaz şi OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă şi se află în vigoare.

Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului şi paşii cheie realizaţi, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiţie la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil.

În cadrul discuţiilor au fost abordate o serie de aspecte privind evoluţiile energetice regionale din perspectiva impactului crizei energetice asupra economiei în general, dar şi asupra mediului de afaceri şi populaţiei.

"Preşedintele României a subliniat necesitatea unor măsuri adecvate, care să reducă inechităţile şi să asigure susţinerea de care consumatorii casnici au nevoie, dar şi a economiei în ansamblul său, pentru menţinerea competitivităţii în industrie şi alte sectoare", indică Administraţia Prezidenţială.

În contextul discuţiilor privind evoluţiile de la nivel regional, a fost abordată intenţia OMV Petrom de dezvoltare a unor proiecte de anvergură şi în Republica Moldova, iniţiativă salutată de preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că România este dispusă să acorde tot sprijinul necesar asigurării unui nivel adecvat de securitate energetică în ţara vecină. 

Citește și Şeful OMV spune că plafonarea preţului gazelor este "contraproductivă"

Şeful grupului energetic austriac OMV, Alfred Stern, a avertizat în legătură cu plafonarea preţului gazelor, spunând că ar putea duce la probleme de aprovizionare, transmite DPA.

Nu va mai fi destul de atractiv să fie aduse suficiente gaze către Europa. În plus, indiciile privind economisirea energiei sunt importante, "prin urmare, o plafonare a preţului gazelor este contraproductivă", a declarat Stern pentru publicaţia Süddeutsche Zeitung.

Pe lângă asta, plafonarea preţului gazelor ar putea crea distorsiuni, care apoi vor cauza probleme, a explicat directorul general al OMV.

Uniunea Europeană este profund divizată când vine vorba de plafonarea preţului gazelor, în condiţiile în care aproximativ 15 ţări cer diferite versiuni ale unui astfel de mecanism de intervenţie pe piaţă, în ideea de a diminua preţurile în contextul unei crize energetice fără precedent care alimentează o inflaţie record. Însă Germania, cea mai mare economie din blocul comunitar, Ţările de Jos, dar şi Executivul comunitar sunt de părere că un plafon de preţ riscă să îi descurajeze pe furnizori şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru scăderea consumului de gaze.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Cod galben de inundaţii, sâmbătă seara. Zonele vizate

A fost emis un cod galben de inundaţii.

Compania de audit a Trump Media, acuzată de fraudă

Firma de audit a Trump Media, compania care conduce...


pixel