Gazoductul ”Baltic Pipe” inaugurat cu o lună mai devreme

Președitnele Poloniei Andrzej Duda, premierul norvegian Mateusz Morawiecki și prim ministrul danez Mette Frederiksen au inaugurat conducta de gaz "Baltic Pipe” prin care Norvegia va trimite gaze către Polonia.

Liderii Poloniei, Norvegiei și Danemarcei au participat la o ceremonie pentru a marca deschiderea noii conducte baltice, o etapă cheie în încercarea de a elimina gazul rusesc din Polonia și Europa.

Conducta va transporta gaze naturale din platforma norvegiană, prin Danemarca și prin Marea Baltică, până în Polonia. Este piesa centrală a unei strategii poloneze de independență față de Rusia, care a început cu mulți ani înainte ca invazia Moscovei în Ucraina din februarie să declanșeze o criză energetică globală.

Fluxurile din Norvegia, împreună cu livrările prin intermediul terminalelor de gaz lichefiat, sunt esențiale pentru planul Poloniei. Țara a fost privată de livrările de gaze rusești în aprilie, după ce ar fi refuzat să plătească în ruble.

"Era dominației rusești în domeniul gazelor se apropie de sfârșit, era care a fost marcată de amenințări și șantaj", a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea de la Budno, în vestul Poloniei, conform Euronews.

Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a declarat că este "un pas important pe drumul important către independența Europei față de energia rusă".

"Trebuie să facem tot ce putem pentru a elimina energia ca instrument al puterii rusești", a adăugat premierul danez Mette Frederiksen. "Împreună îl vom învinge pe Putin". 

Inaugurarea a avut loc după ce autoritățile daneze și suedeze au identificat mai multe scurgeri de gaz pe gazoductele Nord Stream, exploatate de Rusia, ceea ce a generat temeri de sabotaj.

Operatorul danez de sistem Energinet a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că legătura cu conducta baltică ar putea fi pusă în funcțiune la capacitate maximă cu o lună mai devreme, datorită progreselor bune înregistrate în Danemarca. Aceasta devansează data planificată pentru sfârșitul lunii noiembrie, în loc de 1 ianuarie.

Construcția în Danemarca a fost suspendată timp de nouă luni din motive de mediu, dar a fost reluată în martie anul trecut.

"Datorită unui efort extraordinar din partea tuturor celor implicați, am reușit să montăm conductele rămase mai repede decât ne așteptam. Prin urmare, punerea în funcțiune completă poate avea loc înainte de termen", a declarat Torben Brabo, directorul de relații internaționale al Energinet.

Citește și:

Germania vrea un nou gazoduct în Europa. De unde și până unde

Criza gazelor naturale îi determină pe mai marii țărilor europene să caute diferite soluții, nu doar pe termen scurt, dar și lung. 

Cancelarul german Olaf Scholz a pledat joi pentru construirea unei conducte de gaze naturale între Portugalia şi Europa Centrală, de care în prezent ar fi mare nevoie în contextul crizei energetice rezultate în urma războiului din Ucraina, iar în perspectivă ar ajuta eforturile UE de reducere a dependenţei sale energetice faţă de Rusia.

''M-am interesat mult de o conducă care astăzi ne lipseşte enorm de mult, şi anume o conductă pe care ar fi trebuit să o construim între Portugalia, Spania, prin Franţa şi până în Europa Centrală'', a spus Scholz, potrivit AFP, la o conferinţă de presă la care a participat după ce şi-a încheiat vacanţa estivală.

''Am propus să abordăm un asemenea proiect pe lângă omologii mei spaniol (Pedro Sanchez) şi portughez (Antonio Costa), dar şi în discuţiile cu preşedintele francez (Emmanuel Macron) şi cu preşedinta Comisiei Europene'', Ursula von der Leyen, a precizat Scholz, fără a oferit alte detalii despre iniţiativa pe care a sugerat-o.

Ideea unui gazoduct, denumit MidCat, a fost lansată în anul 2013 şi acesta ar fi urmat să lege regiunea spaniolă Catalonia de sud-estul Franţei. Dar în lipsa unui acord privind finanţarea şi a unui sprijin real din partea Franţei, care atunci nu era deplin convinsă de utilitatea proiectului, în 2019 acesta a fost în cele din urmă abandonat.

În plus, un studiu de fezabilitate comandat de Comisia Europeană concluzionase în 2018 că o asemenea infrastructură, cu un cost estimat de peste 440 de milioane euro, nu ar nici rentabilă şi nici necesară.

Ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvito, s-a declarat anul acesta în martie favorabilă relansării proiectului, insistând însă că un asemenea interconector ar trebui să privească şi transportul ''hidrogenului verde''. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.