Nava "Hoegh Gannet" de tip FSRU (Unitate plutitoare offshore pentru stocare şi re-gazeificare ) a fost ancorată vineri dimineaţa de o nouă platforma construită în câteva luni, a precizat compania energetică RWE, care gestionează proiectul.

Acesta este al treilea terminal pentru importul de gaze lichefiate inaugurat în Germania, după cel de la Wilhemshaven, tot pe malul Mării Nordului, şi cel de la Lubmin, pe malul Mării Baltice.

"Este vorba de o noutate importantă pentru a asigura securitatea aprovizionării în Germania", a spus ministrul Economiei, Robert Habeck, într-o conferinţă de presă.

Cu o capacitate de 7,5 miliarde metri cubi pe an, noua facilitate va permite acoperirea a 8% din consumul de gaze al Germaniei, potrivit Mministerului Economiei de la Berlin.

Terminalele pentru gaze lichefiate servesc la recepţia şi regazeificarea gazelor livrate de tancurile de GNL sub formă lichidă.

Spre deosebire de alte ţări europene, Germania nu dispunea de niciun astfel de terminal pentru importul de gaze lichefiate, preferând gazele mai ieftine care ajungeau prin conductele ruseşti, de care depindea în proporţie de 55%.

Însă totul s-a schimbat odată cu războiul din Ucraina şi cu sfârşitul livrărilor din partea grupului rus Gazprom. Importurile de gaze lichefiate spre Germania, via porturile belgiene, olandeze şi franceze, au explodat.

Pentru a evita costul prohibitiv al transportului, autorităţile de la Berlin au decis că construiască pe teritoriul Germaniei mai multe terminale pentru importul de gaze lichefiate. Alte patru terminale ar urma să fie construite în Germania, graţie ajutoarelor în valoare de miliarde de euro alocate de Berlin.

În paralel însă, s-au înmulţi şi criticile în Germania faţă de multiplicarea acestor terminale. ONG-urile de mediu arată cu degetul spre riscul de supracapacitate care ar putea frâna ambiţiile climatice ale Germaniei. Aceasta cu atât mai mult cu cât în iarna aceasta Germania a reuşit să se descurce mai bine decât se preconiza, în pofida opririi livrărilor de gaze ruseşti, graţie reducerii consumului din partea clienţilor industriali şi a gospodăriilor.

"Este normal să ne pregătim, dar rămâne de dovedit dacă toate terminalele care sunt acum în discuţie vor fi folosite la capacitate maximă", a declarat vineri preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor din Germania (BNetzA), Klaus Mueller.

Ministrul Economiei, Florin Spătaru: Avem credinţa că România poate deveni un pol industrial

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a afirmat, vineri, la Ploieşti, că se doreşte o majorare a plafonului pentru schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, în acest sens urmând să fie făcută o notificare la Comisia Europeană (CE).

"Vrem să avem o discuţie deschisă cu dumneavoastră, pentru că, în primul rând, vrem să promovăm această schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare. O parte din dumneavoastră aţi beneficiat sau aţi aplicat pentru ea. (...) Sunt 10 companii din judeţul Prahova care au aplicat, 6 dintre ele au punctaj maxim, dintr-un grup de alte 28 de companii cu punctaj maxim din diverse judeţe şi acolo va trebui să alegem, pentru că bugetul pe care l-am alocat în 2022-2023 este de 300 de milioane de euro - 150 milioane pentru 2022 şi 150 de milioane pentru 2023, dar vrem să facem notificare la Comisie şi să majorăm acest plafon, pentru că această schemă ne dorim să fie una multianuală, până în 2025, şi vom avea 500 milioane de euro sub formă de grant pe schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare în fiecare an", a spus ministrul în cadrul unor discuţii cu reprezentanţi ai mediului de afaceri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.