Germanii, înfuriați de manevrele de majorare pe șest a prețurilor prin metoda ”shrinkflation”

Deși așa-numita shrinkflation (procesul de reducere a dimensiunii sau a cantității unui produs, în timp ce prețul produsului rămâne același sau crește ușor n.r.) nu este un fenomen nou, autoritățile de protecție a consumatorilor din prima economie a Europei sunt inundate de plângeri.

Numai filiala din Hamburg a primit aproximativ 100 de plângeri în ultimele două săptămâni - un record de trei până la cinci ori mai mare decât în mod normal.

Pe lista "pachetelor de păcăleli" a protecției consumatorilor din Germania figurează o inflație de 14% pentru ursuleții gumați și de 20% pentru chipsurile de cartofi. Producătorii au calificat creșterea de 25% a prețului pentru unele margarine ca fiind o "măsură excepțională în vremuri dificile", cauzată de "creșteri dramatice ale costurilor în întregul lanț de aprovizionare, inclusiv a materiilor prime".

Prețurile alimentelor sunt cel mai mare motor al inflației germane după energie, crescând cu un ritm anual de 14% în iulie,  aproape de două ori mai mult decât indicele general. Acest lucru tensionează bugetele gospodăriilor cu venituri mici care, după mai mult de doi ani de pandemie, au rezerve de numerar din ce în ce mai mici. 

"Ceea ce vedem acum este de fapt doar începutul", potrivit lui Armin Valet, specialist în nutriție la autoritatea pentru protecția consumatorilor din Hamburg. 

"Între vânzarea de bunuri în ambalaje vechi și planificarea, producerea și livrarea celor noi, pregătirile pentru creșteri de prețuri mascate durează aproximativ o jumătate de an", a spus el. "Experiența sugerează că această înșelătorie a micșorării va fi foarte folosită în toamnă, iarnă și la începutul anului viitor."

Biroul de statistică al Germaniei este conștient de ceea ce se întâmplă și spune că nu se lasă păcălit de astfel de tactici. Colectorii de prețuri care urmăresc costurile a peste 300.000 de bunuri și servicii în fiecare lună notează, de asemenea, volumele în care sunt oferite. Prețurile sunt apoi convertite astfel încât datele să reflecte costurile suportate de consumatori.

Inflația germană va atinge un vârf de 9,1% în acest trimestru, înainte de a scădea treptat spre 2%, potrivit previziunilor Bloomberg Economics.

Citește și: INS: Rata anuală a inflației a scăzut în iulie

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 14,96% în luna iulie a acestui an, de la 15,1% în iunie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 16,59%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 16,05%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,33%, conform datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna iulie 2022 comparativ cu luna iunie 2022 au crescut cu 0,9%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 11,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 este 15,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2021 - iulie 2022) faţă de precedentele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) este 10,1%", se arată în comunicatul INS.

Potrivit INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2022 comparativ cu luna iunie 2022 este 100,46%.

Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2021 - iulie 2022) faţă de precedentele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) determinată pe baza IAPC este 8,7%.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate marţi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.