Grecia propune un fond european ca răspuns la explozia preţului gazelor

Pentru a diminua impactul exploziei preţurilor la gaze şi electricitate, Comisia Europeană a propus până acum mai multe măsuri de urgenţă, inclusiv o taxă pe profiturile excesive ale firmelor din energie şi reducerea consumului de electricitate. Statele UE negociază în prezent propunerile Comisiei şi intenţionează să le aprobe la reuniunea de vineri a miniştrilor europeni ai Energiei.

Într-o scrisoare trimisă vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi comisarului european pentru Energie, Kadri Simson, ministrul Energiei din Grecia, Kostas Skrekas a propus introducerea unei taxe speciale de 10 euro pentru fiecare Megawatt oră de gaze naturale consumat de producătorii de electricitate. În acest fel, ar putea fi colectate, anual, venituri de aproximativ nouă miliarde de euro din ţările UE, bani care ar putea fi utilizaţi pentru obţinerea unui împrumut cu dobândă redusă, în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro, de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru înfiinţarea fondului european avut în vedere, se mai arată în scrisoarea autorităţilor elene.

Acest fond ar urma să ajute companiile din energie, care se confruntă cu costuri ridicate, să îşi asigure aprovizionarea cu gaze din surse alternative, înlocuind astfel gazele ruseşti, precum şi gospodăriile vulnerabile şi IMM-urile. De asemenea, fondul propus ar putea sprijini investiţiile în combustibilii alternativi, precum biometan şi hidrogen verde, investiţiile în eficienţa energetică şi în modernizarea infrastructurii de gaze.

Grecia a cheltuit în ultimul an peste nouă miliarde de euro pentru subvenţionarea energiei electrice şi alte măsuri destinate să ajute consumatorii şi companiile să îşi plătească facturile la electricitate şi gaze.

Însă, bugetele statelor membre nu sunt suficiente pentru a face faţă crizei energetice şi cel mai eficient răspuns ar trebui să fie unul european, a apreciat premierul grec Kyriakos Mitsotakis la o şedinţă de guvern organizată marţi.

În paralel, Grecia a susţinut în mod vehement introducerea unui plafon de preţ atât pentru gazele naturale livrate prin conducte cât şi pentru gazele naturale lichefiate. 

Citește și Gazele s-au scumpit în Europa: Rușii urlă că Nord Stream a fost atacat, europenii vorbesc de sabotaj

Un nou motiv de scumpire a gazelor în Europa: au apărut scurgeri pe gazoductele Nord Stream 1 și 2. Europenii cred că este vorba de un sabotaj, în timp ce rușii susțin sus și tare că a fost un atac terorist. Cert este însă că prețul gazelor a explidat din nou. 

Prețul gazului în Europa a depășit 1.900 de dolari pentru 1.000 metri cubi. Costul contractelor futures pentru luna octombrie pe hub-ul TTF din Olanda a crescut cu 11%, ajungând la 192,84 euro pentru 1 MWh, sau 1948 dolari pentru 1.000 metri cubi. Aceste scumpiri vin pe fondul informațiilor privind nereguli fără precedent în funcționarea gazoductului Nord Stream, care furnizează gaze din Rusia către Europa.

"Avariile care au avut loc pe trei tronsoane ale conductei offshore Nord Stream într-o singură zi și în același timp sunt fără precedent. Termenul de restabilire a infrastructurii de transport al gazelor este imposibil de estimat încă", a precizat operatorul gazoductului într-un comunicat.

Nu poate fi o simplă coincidență

Publicația germană Der Tagesspiegel a precizat, citând surse legate de ancheta deschisă în acest caz, că ar putea fi vorba de un sabotaj. "Nu ne putem imagina alt scenariu decât o acțiune deliberată de sabotare a conductelor", a declarat unul dintre cei implicați în ancheta autorităților federale. "Nici nu se pune problema unei coincidențe, totul este împotriva acestei variante”, a adăugat el. Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.