Grecia vrea să renunţe la vânzarea portului Alexandroupolis

Amplasat în zona de nord a Greciei, în apropiere de frontierele cu Bulgaria şi Turcia, şi dispunând de o facilitate plutitoare pentru stocarea şi regazeificarea gazelor naturale, precum şi de un gazoduct, portul Alexandroupolis are potenţialul de a deveni un hub energetic pentru Europa Centrală.

În luna septembrie a acestui an, autorităţile elene au primit două oferte angajante pentru o participaţie majoritară de 67% din acţiunile portului Alexandroupolis. Aceasta după ce la finele anului trecut a fost compusă o listă scurtă formată din patru potenţiali investitori.

Cei doi ofertanţi care au depus oferte angajante sunt: Quintana Infrastructure and Development, prin intermediul Liberty Port Holdings Single Member, şi International Port Investments Alexandroupolis, un joint venture compus din Black Summit Financial Group, Euroports, EFA Group şi GEK Terna.

"Cel mai probabil scenariu este acela în care licitaţia va fi anulată. Această situaţie are legătură cu rolul major dobândit de portul Alexandroupolis după invazia rusească din Ucraina", a dezvăluit o sursă din interiorul Agenţiei pentru Privatizare din Grecia (HRADF).

Separat, o sursă guvernamentală a confirmat şi ea că cel mai probabil procedura de licitaţie va fi anulată din motive "care au legătură cu evoluţiile geopolitice din regiune". Consiliul director de la Agenţia pentru Privatizare din Grecia (HRADF) urmează să se reunească joi pentru a examina acest dosar şi paşii următori în dezvoltarea viitoare a portului Alexandroupolis, a adăugat sursa citată de Reuters.

În primăvara anului 2020, un document publicat pe pagina de Internet a HRADF arăta că Grecia intenţionează să vândă participaţii majoritare la patru porturi, ca parte a planului convenit cu creditorii săi internaţionali. Conform acestui document, urmau să fie vândute participaţii majoritare la porturile Alexandropolis, Igoumenitsa, Heraklion şi Volos.

În 2016, grupul chinez COSCO a cumpărat o participaţie de 51% la portul Pireu, cel mai mare din Grecia. Un consorţiu condus de o firmă germană a achiziţionat de asemenea 67% din portul Salonic, în 2018.

Citește și Criza energetică subminează puterea industrială a Europei

Companiile industriale europene trebuie și fac economie la energie pe fondul costurilor în creștere și a dificultăților apărute pe linie de aprovizionare. Că este așa o demonstrează scăderea cererii de gaze naturale și de electricitate în ultimul trimestru.

Dar este mult prea devreme pentru a sărbători o victorie în bătălia împotriva crizei energetice. Sunt soluții, dar sunt și foarte multe sacrificii care trebuie făcute. Declinul nu se datorează doar faptului că societățile industriale scad temperaturile din spațiile de lucru, ci și faptului că închid fabrici care s-ar putea să nu se mai redeschidă niciodată.

În timp ce scăderea consumului de energie ajută Europa să treacă peste criza declanșată de războiul din Ucraina și de reducea de către Moscova a livrărilor de resurse energetice rusești ca răspuns la sancțiunile internaționale impuse Kremlinului, politicieni, economiști și oameni de afaceri avertizează că toate aceste eforturi ar putea avea un efect nedorit: slăbirea bazei industriale a Bătrânului continent și, implicit, pierderea competitivității sale. 

Citește și Uniunea Europeană a blocat active ale Rusiei în valoare de peste 17 miliarde de euro

Uniunea Europeană a înghețat active rusești în valoare de peste 17 miliarde de euro în cadrul pachetelor de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit comisarului european pentru justiție, Didier Reynders.

"Până în prezent, au fost înghețate activele a 90 de persoane, peste 17 miliarde de euro în 7 state membre, inclusiv 2,2 miliarde de euro în Germania", a declarat Didier Reynders pentru Funke media, citat de DPA.

UE a adoptat 8 pachete de sancțiuni de la începutul războiului împotriva Ucrainei, în urmă cu opt luni.

Politicienii ucraineni au cerut în mod repetat ca activele înghețate să fie folosite pentru reconstrucția țării după război.

Cu privire la acest aspect, Reynders a spus: "Dacă UE confiscă bani care provin din afaceri criminale, este posibil să îi canalizeze într-un fond de compensare pentru Ucraina. Cu toate acestea, suma nu este nici pe departe suficientă pentru a finanța reconstrucția".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.