Deputații europeni au aprobat o revizuire a normelor fiscale ale UE, făcându-le mai clare, mai favorabile investițiilor, mai bine adaptate la situația fiecărei țări și mai flexibile.

Noile reguli, aprobate marți, au fost convenite provizoriu între negociatorii Parlamentului European și cei ai statelor membre în februarie.

Accent pe investiții

Deputații europeni au întărit semnificativ regulile pentru a proteja capacitatea unui guvern de a investi. De acum înainte, va fi mai dificil pentru Comisie să supună un stat membru unei proceduri de deficit excesiv dacă investițiile esențiale sunt în curs de desfășurare, iar toate cheltuielile naționale pentru cofinanțarea programelor finanțate de UE vor fi excluse din calculul cheltuielilor unui guvern, creând astfel mai multe stimulente pentru investiții.

Asigurarea credibilității normelor - mecanismele de reducere a deficitului și a datoriei

Țările cu o datorie excesivă vor fi obligate să o reducă în medie cu 1% pe an dacă datoria lor depășește 90% din PIB și cu 0,5% pe an în medie dacă aceasta se situează între 60% și 90%. În cazul în care deficitul unei țări depășește 3% din PIB, acesta va trebui să fie redus în perioadele de creștere pentru a ajunge la 1,5% și pentru a crea un tampon de cheltuieli pentru condiții economice dificile.

Mai mult spațiu de manevră

Noile norme conțin diverse dispoziții pentru a permite mai mult spațiu de respiro. În special, acestea acordă trei ani în plus față de cei patru ani standard pentru a atinge obiectivele planului național. Deputații europeni s-au asigurat că acest timp suplimentar poate fi acordat pentru orice motiv pe care Consiliul îl consideră adecvat, și nu doar dacă au fost îndeplinite criterii specifice, așa cum s-a propus inițial.

Îmbunătățirea dialogului și a asumării

La cererea deputaților europeni, țările cu un deficit sau o datorie excesivă pot solicita un proces de discuție cu Comisia înainte ca aceasta să ofere orientări privind traiectoria cheltuielilor Acest lucru ar oferi mai multe oportunități pentru ca un guvern să își prezinte argumentele, în special în acest moment crucial al procesului. Un stat membru poate solicita prezentarea unui plan național revizuit în cazul în care există circumstanțe obiective care împiedică punerea în aplicare a acestuia, de exemplu o schimbare de guvern. Această măsură este în avantajul clar al României care se confruntă cu mari probleme economice, așa cum reflectă și cifrele comunicate de Eurostat.

Rolul instituțiilor fiscale naționale independente, în România fiind Consiliul Fiscal, - însărcinate cu verificarea adecvării bugetelor și a proiecțiilor fiscale ale guvernelor lor - a fost consolidat considerabil de către deputații europeni, scopul fiind acela că acest rol mai mare va contribui la creșterea gradului de acceptare a planurilor la nivel național.

Consiliul Fiscal, îngrijorat de calculele făcute la Palatul Victoria

În ceea ce privește România, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenția, la începutul acestei luni, asupra estimărilor care indică că deficitul bugetar al României ar putea depăși 6% din PIB în acest an. Dăianu a subliniat că chiar și o tăiere de cheltuieli de capital ar face greu să se ajungă sub acest prag.

Analiza Consiliului Fiscal arată că impactul noii reforme a pensiilor va avea un efect sever asupra deficitului bugetar, estimat la aproximativ 1,6% din PIB în 2025.

În ceea ce privește execuția bugetară pe primele trei luni din acest an, care a înregistrat un deficit preliminar de 2,07% din PIB, Dăianu a explicat că acest rezultat reflectă amânările din 2022. El a subliniat că fondurile europene nu sunt singura sursă de finanțare a investițiilor publice și că deficitul bugetar rezultă din diferența dintre veniturile și cheltuielile permanente.

Șeful Consiliului Fiscal a atras atenția că reformele sistemului de pensii și de salarizare au un impact semnificativ asupra bugetului și că acest aspect nu a fost suficient de luat în considerare atunci când s-a stabilit orizontul de consolidare fiscală.

Cu toate că investițiile publice sunt importante, Dăianu a subliniat că acestea nu sunt singura soluție pentru reducerea deficitului, remarcând necesitatea unor măsuri de consolidare fiscală mai consistente.

Cum vor funcționa noile norme

Toate țările vor prezenta planuri pe termen mediu în care vor fi prezentate obiectivele de cheltuieli și modul în care vor fi realizate investițiile și reformele. Statele membre cu un nivel ridicat al deficitului sau al datoriei vor primi îndrumări prealabile privind obiectivele de cheltuieli. Pentru a asigura sustenabilitatea cheltuielilor, au fost introduse garanții numerice de referință pentru țările cu datorii sau deficite excesive. Normele vor adăuga, de asemenea, un nou obiectiv, și anume încurajarea investițiilor publice în domeniile prioritare. În cele din urmă, sistemul va fi mai bine adaptat la fiecare țară în parte, de la caz la caz, în loc să aplice o abordare unică și va ține mai bine seama de preocupările sociale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.