Guvernul decide cum va crește salariul minim. Care sunt variantele

Guvernul decide cum va creste salariul minim. Premierul și miniștrii discută astăzi cu patronatele și sindicatele. Salariul minim ar putea ajunge la 3200 lei brut, în condițiile în care deputatii au respins varianta Zero taxe pe salariul minim. O măsură care ar afecta peste 1 milion de români.

Potrivit premierului Nicolae Ciucă, se i-a în calcul și varianta în care în salariul minim de 3.000 de lei, din care 200 de lei să fie scutiţi de impozit. „În varianta în care ne oprim la 3.000 de lei, cei 200 de lei vor fi incluşi. Probabil va exista varianta ca angajatorul, voluntar, să asigure 200 de lei, peste 3.000 lei”, a mai spus șeful Executivului.

La rândul său, ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că îşi doreşte ca de la 1 ianuarie 2023, să intre în vigoare noua variantă a salariului minim. Conform spuselor sale, cel mai probabil va fi pusă în aplicare varianta de 3.000 de lei, din care 200 de lei să fie scutiţi de impozit. Cu toate acestea, soluția finală în ceea ce privește majorarea salariului minim urmează să fie stabilită în cadrul discuţiilor din coaliţia de guvernare.

Pe de altă parte, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că în coaliţie s-a ajuns la un acord ca anvelopa bugetară pentru pensii să fie de minimum 15 miliarde de lei.

"Am ajuns la o concluzie că se face o anvelopă de 15 miliarde lei. La fel ca şi atunci când am intrat la guvernare, o să venim cu un pachet social, cu un pachet economic foarte clar pe anul viitor şi noi nu vorbim aici numai de pensii. (...)Primul lucru pe care am dorit să-l facem a fost să închidem energia, am închis, s-a închis în seara aceasta, am înţeles, rectificarea. Pe urmă, în acest moment construim bugetul pe anul viitor. Am ajuns de acord ca anvelopa pentru pensii este de 15%, respectiv minimum 15 miliarde lei. Din acestea, o sumă pe care o să o convenim în coaliţie va merge pe mărirea punctului de pensie, pentru că nu e voie să măreşti diferenţiat - am văzut ştiri că Ciucă îl contrazice pe Ciolacu, nu, domnule, vorbim aceeaşi limbă - şi o sumă care va veni one off pentru cei cu venituri mici astfel încât aceste decalaje, pe o perioadă clară, până când va veni legea pensiilor, să încercăm să le echilibrăm", a explicat Ciolacu, la România Tv.

El a mai spus că trebuie să se stabilească în coaliţie pragurile şi sumele în acest sens.

"Puteţi să mă întrebaţi de zece ori, în acest moment, eu am socotelile mele, aştept să le văd şi pe ale domnului prim-ministru şi pe ale domnului Kelemen Hunor şi împreună să convenim aceste praguri şi ce sume şi cu ce frecvenţă vor fi atribuite aceste sume. Eu am vorbit de un principiu. Şi în acest moment, după declaraţia prim-ministrului, este evident că împreună gândim la fel în ceea ce priveşte această abordare a distribuţiilor acestei anvelope de 15 miliarde. Nu este în acest moment o decizie finală. Va fi foarte curând. Bugetul va trece până pe 17 decembrie. (...) Trebuie să fim predictibili, sustenabili şi precauţi", a adăugat Marcel Ciolacu.

Citește și BNS: 'Salariaţii din România sunt în pericol!'

"Salariaţii din România sunt în pericol! Două proiecte de lege importante sunt aproape adoptate în Parlament. Acestea ajung la vot în această lună, în Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor. Blocul Naţional Sindical atrage atenţia că, dacă acestea vor intra în vigoare, salariaţii din toată ţara vor fi la mâna angajatorilor şi se vor trezi că nu vor avea un program de muncă predictibil şi vor avea asigurat doar un salariu echivalent pentru 32 de ore pe lună! Primul proiect vizează conceptul de Kurzarbeit. Cel de muncă flexibilă, aplicat în timpul pandemiei. Doar că acum intervin câteva schimbări semnificative. Prima este că legea nu mai este pentru o anumită perioadă de timp şi pentru orice situaţie considerată "excepţională": stare de asediu, de urgenţă, de alertă sau, pur şi simplu, în situaţii excepţionale fără a fi definit de lege ce anume înseamnă acest lucru. Totul rămâne la liberul arbitru al comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, care pot stabili situaţiile de urgenţă", se spune în comunicat.

BNS arată şi care este pericolul. Potrivit organizaţiei, programul salariaţilor poate fi redus până la 80% din programul normal, timp în care aceştia vor fi plătiţi cu doar 75% pentru orele nelucrate. Totul, din bugetul de şomaj la care contribuie toţi lucrătorii din România. Conform BNS, iniţiatorii proiectului spun că preiau acest model din Germania, dar acolo nu statul susţine cu 75% din orele nelucrate de angajat, ci banii vin dintr-un fond separat, constituit din contribuţiile angajatorilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.