Dizolvarea automată a firmelor inactive: ce prevede noua lege
Pachetul doi de măsuri fiscale...
Legea privind măsurile de redresare şi eficientizare a resurselor publice, act normativ ce include şi reaşezarea taxelor şi impozitelor locale, a fost adoptată prin angajarea răspunderii Executivului pe 1 septembrie. Documentul a fost transmis preşedintelui pentru promulgare pe 9 septembrie, însă AUR a contestat legea imediat la CCR, pe 8 septembrie, declanşând procedura de control de constituţionalitate.
Curtea a constatat ulterior că o parte dintre prevederi sunt neconstituţionale – în special articolul care introducea testarea cu poligraful a funcţionarilor publici. Prevederea a fost eliminată în Parlament, iar legea a fost reexaminată şi adoptată din nou pe 18 noiembrie.
Noua formă a fost însă contestată încă o dată la CCR, ceea ce a condus la reluarea procedurii. Pentru a evita întârzieri, Guvernul a cerut preschimbarea termenului, iar Curtea a acceptat ca dezbaterea să aibă loc pe 10 decembrie.
Citește și: Bugetul pe 2026, sub semnul întrebării? CCR analizează abia în ferbuarie pachetul doi de măsuri
Actul normativ are un conţinut extins şi este unul dintre pilonii reformei fiscale anunţate pentru 2025–2026. Printre principalele măsuri se numără:
reaşezarea taxelor şi impozitelor locale, inclusiv redefinirea bazei de impozitare;
restructurarea facilităţilor fiscale, în special a celor considerate depăşite sau nejustificate în contextul deficitului bugetar ridicat;
reguli noi pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, cu accent pe limitarea zonelor de optimizare fiscală;
utilizarea eficientă a fondurilor publice, atât la nivel central, cât şi local, pentru reducerea risipei;
tratament fiscal egal şi transparent pentru toţi contribuabilii.
Guvernul susţine că legea este necesară pentru restabilirea echilibrului bugetar şi pentru creşterea eficienţei în colectarea taxelor, în condiţiile în care România se află în procedura de deficit excesiv.
Preschimbarea termenului pentru 10 decembrie arată presiunea sub care se află Executivul, care are nevoie ca legea să devină operabilă înainte de finalul anului. Actul normativ influenţează direct bugetul pentru 2026, atât în zona veniturilor – prin recalibrarea taxelor locale şi eliminarea unor facilităţi –, cât şi în zona cheltuielilor, prin noile reguli de eficientizare.
Dacă CCR declară legea constituţională, Guvernul poate integra rapid noile măsuri în construcţia bugetară. Dacă însă apar noi probleme de constituţionalitate, calendarul fiscal ar putea suferi întârzieri majore, obligând Executivul să caute alternative de finanţare sau ajustări suplimentare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Pachetul doi de măsuri fiscale...
Mercenarul Horaţiu Potra, considerat unul dintre...
Guvernul a aprobat o hotărâre...
Europa se pregătește pentru un...
Guvernul a aprobat modificarea integrală a anexei...
Pasagerii care se confruntă cu...
NVIDIA a raportat pentru...
Curs valutar BNR, 20 noiembrie...
2025 a fost un an în care angajatorii au tratat cu...
ANAF deschide acțiune în instanță la Tribunalul Sibiu.
Proiectele de acte normative...
Semiconductorii aprind bursele...
Explicaţii din partea...
20 noiembrie este termenul-limită până la care...
Guvernul reia reforma pensiilor de serviciu din...
România intră oficial în...
Grupul PPC anunță inaugurarea...
CEC Bank continuă să fie...
Toți ochii din Wall Street sunt...
Federația Patronală Română din...