Impactul platformelor non-UE: Peste 10 miliarde lei pierderi fiscale pentru România

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Plată online / Foto: Freepik
Plată online / Foto: Freepik
Impactul platformelor non-UE: peste 10 mld. lei pierderi fiscale pentru România, arată o analiză semnată de Iancu Guda pentru ARMO.

Platformele internaționale de comerț electronic care vând direct către consumatorii din România pot genera pierderi fiscale de circa 10,86 mld. lei / an (≈ 2,12 mld. euro) în următorii doi ani, potrivit unei analize de impact elaborate de economistul Iancu Guda la solicitarea Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO). Pentru 2025, efectul negativ este estimat la cel puțin 5,4 mld. lei (≈ 1,06 mld. €), sumă care s-ar putea dubla până în 2027 dacă volumul de colete și valoarea medie a comenzilor continuă să crească în ritmul actual.

Studiul pornește de la ipoteza că, în 2025, vor intra în România aproximativ 78 milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, la o valoare medie de 50 euro / colet. În scenariul în care volumele sau valoarea coletelor comandate se dublează, valoarea comercială anuală a importurilor directe prin platforme precum Temu, AliExpress, Shein sau Trendyol ar putea ajunge la 39,78 mld. lei (≈ 7,8 mld. euro) echivalent cu circa 28,8% din piața locală de retail, față de 14,4%, valoare estimată pentru finele lui 2025.

 

Cristi Movilă, președinte ARMO: „Analiza de impact evidențiază cu cifre dimensiunea dezechilibrului dintre retailerii locali și platformele non-UE. Nu vorbim doar despre competitivitate, ci și despre pierderi semnificative pentru bugetul public într-un context fiscal și economic deja complicat.”

Sectorul de retail reprezintă aprox. 21% din PIB-ul României, iar cele ~60.000 de companii analizate angajează 200.000 de persoane și contribuie anual cu 37,8 mld. lei la buget prin taxe și impozite directe și indirecte (achiziții furnizori, chirii spații comerciale și salarii plătite). Dublarea cotei de piață a platformelor extracomunitare ar eroda baza fiscală și ar pune presiune suplimentară pe aceste firme, avertizează raportul.

Iancu Guda, autorul analizei: „Dacă platformele non-UE își dublează cota de piață din România la 28,8% în următorii doi ani, până în 2027, pierderile fiscale se dublează automat. Vorbim de cel puțin 2,1 miliarde de euro pe an pierderi fiscale directe și indirecte pentru România, enorm. În plus, magazinele fizice din categorii consacrate își pot pierde o parte relevantă din trafic, cu efecte severe asupra investițiilor, ocupării și contribuțiilor la bugetul public.”

 

Măsuri recomandate

  1. Implementarea unui sistem fiscal echitabil care să impoziteze platformele internaționale în țara unde s-au obținut veniturile, realizat consumul și prestat serviciile.
  2. Introducerea, la nivelul României, a unei taxe administrative de minimum 5 euro per colet non-UE (echivalent 10% din valoarea medie a unui colet expediat de aceste platforme), care ar genera aproximativ 1 milion euro / zi pentru bugetul de stat.
  3. Eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale pentru coletele non-UE sub 150 euro.

 

Cristian Pelivan, director executiv ARMO: „Nu solicităm protecționism, ci echitate fiscală și concurențială. Așteptăm de la autoritățile române măsuri concrete de echilibrare a pieței în perioada de tranziție până la eliminarea completă a pragului de minimis în 2028, pentru a asigura supraviețuirea și dezvoltarea ecosistemului comercial local.”

Analiza lui Iancu Guda completează studiul sectorial publicat de ARMO în iulie 2025, realizat de Mia Marketing, care arăta că 7 din 10 firme se așteaptă la scăderi de vânzări în acest an pe fondul concurenței platformelor asiatice, 8 din 10 firme de retail românești se așteaptă ca activitatea să le fie afectată de platformele internaționale în următoarele 12 luni, iar 75% dintre respondenți avertizau că micii producători români riscă falimentul din cauza presiunii exercitate de aceste platforme.

Deși Comisia Europeană a anunțat eliminarea pragului de minimis de 150 euro pentru scutirea de taxe vamale începând cu 2028, reprezentanții ARMO au atras constant atenția că economia românească nu își poate permite să aștepte încă trei ani pentru implementarea unor măsuri corective.

Studiul integral poate fi consultat pe site-ul ARMO.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Foto: Pexels.com
Fondul Monetar Internațional / Foto: Banca Mondială / Flickr

FMI taie drastic prognoza de creștere a economiei României

FMI a revizuit în scădere estimările privind evoluția...

Bani. Freepik.com
Guvern. Foto: Mihai Ciobanu
Schimb valutar / Foto: Unsplash

Curs BNR. Leul stabil iar aurul urcă la un nou maximum

Leul s-a menținut stabil marți, 14 octombrie, în fața...

Contor pentru energie electrică
Centrala de la Iernut / Foto: Romgaz
Alexandru Nazare
Scutere / Foto: Unspash

Te gândești să începi o afacere de închiriere scutere?

Mulți antreprenori sunt interesați de afaceri în care...

Alexandru Petrescu, șeful ASF
Apple a pierdut un proces major / Foto: Unsplash

Apple, investiţie în România

Energia care alimentează Apple: România devine parte din lanțul verde al...

Amazon
Bancnote, euro / Foto: Freepik
Fermieri într-o seră / Foto: Freepik
 Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt, laureații premiului Nobel pentru economie 2025
Mihai Daraban
Semne de circulație / Foto: Unsplash
Vodafone / Foto: Kārlis Dambrāns / Flickr
Freepik.com
Atenție la formularele ANAF / Foto: Freepik
Mercedes Benz - Sebes
Barja. Foto: Freepik.com
CET Sud
Sediul Ministerului Finanțelor / Foto: Silviu Matei / Agerpres
Lan de grâu / FOTO: Unsplash
Grafic. Foto: Freepik.com
Capitoliul / FOTO: Freepik
Centrală de apartament / FOTO: Freepik
Casă de schimb valutar
O persoană completează un formular / Foto: Freepik

pixel