Impozitul progresiv, mai mulți bani la buget, mai mulți bani în buzunarele românilor cu venituri mici și medii

Impozitarea progresivă, soluția „blândă” pentru deficitul bugetar

După aproape două decenii de cotă unică, România este presată să revină la un sistem de impozitare progresivă. Principalele instituții financiare internaționale cer imperativ reformarea sistemului fiscal, avertizând că deficitul nu mai poate fi corectat doar prin tăieri de cheltuieli. În joc nu este doar echilibrul bugetar, ci și justiția socială.

Cum funcționează impozitul progresiv?

Un exemplu simplu, dar elocvent: pentru un salariu brut de 15.000 lei, un sistem cu 10% până la 10.000 lei și 16% peste această sumă ar însemna un impozit total de 1.150 lei. Comparativ, aplicarea unei cote unice de 16% ar duce la un impozit de 1.600 lei. Diferența în buzunarul contribuabilului: 450 lei lunar.

Greșelile frecvente care alimentează confuzia

Două erori majore circulă în spațiul public:

• Că impozitul de 16% se aplică întregului venit, nu doar sumei care depășește pragul.

• Că impozitul se calculează la salariul brut, și nu la baza impozabilă (care este cu circa 35% mai mică, după deducerea CAS și CASS).

Aceste greșeli duc la concluzii eronate și la opoziție față de o reformă care, în realitate, ar aduce beneficii majorității angajaților.

Protejarea veniturilor mici și medii

Introducerea unui sistem progresiv corect construit ar putea menține sau chiar spori venitul net al celor cu salarii mici și medii. Deja, sistemul actual conține forme de impozitare diferențiată: scutiri de 300 lei pentru salariul minim, deduceri în funcție de numărul de persoane în întreținere etc. Acestea complică inutil sistemul și creează anomalii — un angajat cu un salariu minim plus un leu poate primi mai puțin decât unul pe salariul minim, din cauza pierderii scutirii.

Un sistem mai simplu și mai echitabil

Aplicarea unui model cu două trepte (de exemplu 10% și 16%) și o bază impozabilă clară ar însemna nu doar mai multă echitate, ci și mai multă claritate. Ar încuraja creșterea salariilor fără „capcane” fiscale și ar facilita colectarea. Totodată, ar răspunde cerințelor asumate de România în PNRR și în angajamentele cu partenerii internaționali.

Finalul erei cotei unice?

Cota unică a fost utilă în contextul anilor 2000, când România căuta să atragă investitori și să simplifice un sistem fiscal haotic. Dar în 2025, nevoile sunt altele. Inegalitatea veniturilor, presiunea pe buget și nevoia de echitate socială cer o ajustare. Impozitarea progresivă nu mai este o opțiune ideologică, ci o necesitate economică.

Graficul de mai sus compară venitul net al unui salariat cu un brut de 15.000 lei în funcție de cele trei scenarii de impozitare: cota unică de 10%, cota unică de 16% și impozitarea progresivă. După cum se poate observa, impozitarea progresivă aduce un venit net mai mare decât cota unică de 16%, dar ușor mai mic decât scenariul cu cota de 10%, ceea ce o face o variantă echilibrată în contextul presiunilor bugetare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.