Impozitul suplimentar de 15%. Cum arată noua declarație ANAF

Ce prevede noul ordin ANAF

Proiectul de ordin stabilește modelul și conținutul Declarației informative privind impozitul suplimentar, precum și al Notificării privind obligația de depunere a acestei declarații. Conform documentului oficial, depunerea se va face exclusiv online, prin fișier PDF cu XML atașat, semnat cu certificat digital. Formularul include un set extins de anexe, structurate pe capitole identice cu cele din standardul OCDE GloBE, adoptat la nivel internațional pentru aplicarea cotei minime de impozitare de 15%.

Declarația devine obligatorie pentru grupurile multinaționale și grupurile naționale de mari dimensiuni care depășesc pragul de venit prevăzut de legislația Pilonului II. ANAF arată în referatul de aprobare că România are nevoie de acest instrument pentru a evalua corect riscurile fiscale asociate grupurilor mari și pentru a se integra în sistemul european de schimb automat de informații.

Documentele menționează explicit că declarația trebuie depusă în maximum 15 luni de la încheierea exercițiului financiar, iar pentru primul an de aplicare termenul este de 18 luni. De asemenea, se păstrează distincția dintre declarația de impunere, folosită pentru stabilirea efectivă a impozitului suplimentar de către entitățile din România, și declarația informativă, care include informațiile consolidate la nivel de grup și care este destinată schimbului de date între administrațiile fiscale.

Citește și: Modificare a Codului Fiscal în Parlament, pentru taxarea inversă generalizată la TVA

De ce este nevoie de o nouă declarație fiscală

Referatul de aprobare explică faptul că obligația rezultă din Legea 431/2023, care transpune Pilonul II în România. Aceasta introduce impozitul suplimentar, incluzând regulile privind impozitul suplimentar național (QDMTT) și regulile de impozitare la nivelul societății-mamă.

Totodată, documentele fac trimitere la Directiva DAC9, adoptată recent la nivelul Uniunii Europene, care creează un cadru unitar pentru schimbul automat de informații aferente impozitului suplimentar. Pentru ca România să poată participa la acest sistem, declarația trebuie să respecte structura internațională și să includă toate informațiile cerute de OCDE.

ANAF arată că România face parte dintr-un consorțiu de 14 state membre care derulează un proiect de sprijin tehnic pentru implementarea Pilonului II, proiect finanțat prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (TSI). Acest sprijin a fost necesar pentru că declarația GloBE este, potrivit OCDE, una dintre cele mai complexe raportări fiscale implementate vreodată.

Citește și: Reguli noi ANAF 2026: se schimbă eșalonarea la plată pentru firme

Ce vor raporta companiile în noua declarație informativă

Ghidul de 89 de pagini publicat de ANAF arată că formularul include informații contabile consolidate, calcule detaliate privind cota efectivă de impozitare, aplicarea regulilor de excepție și determinarea impozitului suplimentar în fiecare jurisdicție în care operează grupul. Sunt cerute și justificări privind aplicarea regulilor de minimis, excluderile pentru substanță economică, situațiile de impozitare alternativă și scenariile în care nu se datorează impozit suplimentar.

Declarația conține inclusiv tabele privind cota efectivă de impozitare în trepte de 2,5%, până la 30%, în conformitate cu cerințele OCDE. Grupurile trebuie să furnizeze informații standardizate despre entitățile din subgrupuri, despre jurisdicțiile implicate și despre calculele realizate pentru determinarea impozitului suplimentar.

Una dintre noutățile esențiale este că informațiile din declarația informativă vor fi transmise automat altor administrații fiscale din statele membre UE, în funcție de locul unde este stabilită societatea-mamă sau entitatea desemnată. Astfel, România devine parte a infrastructurii digitale europene de monitorizare a marilor grupuri.

Impactul administrativ asupra companiilor

Introducerea declarației informative va presupune un efort semnificativ pentru departamentele financiare și fiscale ale companiilor mari. Documentele ANAF admit că raportarea necesită resurse importante, întrucât include date contabile consolidate, ajustări GloBE, calcule complexe și justificări detaliate. Grupurile vor trebui să implementeze sisteme informatice capabile să genereze aceste seturi de date și să asigure compatibilitatea cu formatul XML utilizat în raportare.

Pentru marile grupuri multinaționale, această declarație este complementară raportării country-by-country (CbCR), însă conține mult mai multe informații și are scopul de a determina exact impozitul suplimentar datorat în România sau în alte jurisdicții.

ANAF subliniază că declarația este esențială pentru identificarea eventualelor riscuri fiscale, verificarea aplicării corecte a regulilor Pilonului II și evitarea situațiilor în care grupurile mari ar putea reduce artificial nivelul de impozitare prin mutarea profiturilor în jurisdicții cu impozite reduse.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.