În Arctica suedeză a început cursa pentru lansarea sateliților europeni

Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor inaugura vineri noua extindere a sitului de la Jukkasjärvi, în nordul îndepărtat al Suediei. În jur, numai pădure și câțiva reni. Nici țipenie de om, ceea ce explică de ce baza spațială se află aici, la poalele dealului Radar, la 200 de kilometri deasupra Cercului Arctic.

"Sunt 5.200 de kilometri pătrați unde nu locuiește nimeni, așa că putem lansa fără grijă o rachetă, în caz de eșec ar putea să cadă fără să rănească pe nimeni", a declarat pentru AFP Mattias Abrahamsson, directorul comercial al Corporației Spațiale Suedeze (SSC).

Creat de Agenția Spațială Europeană (ESA) în 1966 pentru a studia atmosfera terestră și aurora boreală, situl a investit masiv în ultimii ani pentru a se dota cu instalații capabile să trimită sateliți. Într-un hangar nou și vast, capabil să găzduiască asamblarea a două rachete de 30 de metri, Philip Påhlsson, șeful proiectului New Esrange, acționează o uriașă poartă mobilă. Afară, în amurgul roz pof ti văzute cele trei platforme. 

Un mare pas înainte 

"Aici vor avea loc lansările de sateliți" în anul următor, spune Påhlsson. Este un pas important, cel mai mare de la înființarea Esrange. Aproape 600 de așa-numite rachete suborbitale - inclusiv Suborbital Express 3 în această zi rece de sfârșit de noiembrie - au fost deja lansate din acest colț din nordul Suediei.

Dar, odată cu viitoarea primă lansare a unui satelit, baza speră să se alăture unui club restrâns de nume mari din istoria cuceririi spațiului, cum ar fi Baikonur din Kazahstan, Kourou din Guyana Franceză sau Cape Canaveral din Florida.

Din Azore, în Portugalia și insula Andoya, din Arctica norvegiană, din Andaluzia spaniolă și insulele Shetland, lista proiectelor europene concurente este în creștere, toate decise să câștige cursa pentru lansarea sateliților europeni și nu numai. "În ceea ce ne privește, nutrim convingerea că suntem cei mai avansați", spune SSC, care vizează o primă lansare la sfârșitul anului 2023 sau la începutul anului 2024. 

De ce Europa se confruntă cu un asemenea boom spațial? 

"Sateliții sunt mai mici și sunt mai ieftini. În loc să trimiți unul mare, îl poți împărți în mai multe aparate, iar acest lucru stimulează cererea", a explicat Philip Påhlsson. Niciodată de la începutul erei spațiale nu au fost lansate în spațiu atât de multe obiecte ca în 2021. Și se așteaptă noi recorduri în anii următori.

O orbită la polul nord-sud este suficientă pentru mulți sateliți, ceea ce face ca locații precum Esrange să fie atractive. Un alt avantaj este faptul că, datorită apropierii de clienții europeni, sateliții nu trebuie transportați la Kourou cu vaporul, un serviciu costisitor și de durată.

Aici, ca și în alte părți ale Europei, vorbim în prezent despre "micro-lansatoare". Este vorba despre rachete de aproximativ 30 de metri ce pot transporta încărcături de câteva sute de kilograme. Pe termen lung, SSC vizează lansări de peste o tonă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.