Început nebun de secol în industria auto. Schimbări spectaculoase în ierarhii

1. ”Declinul imperiului american”

În urmă cu doar câteva zile, Ford și Volkswagen au anunțat încheierea unei alianțe prin care se angajează să dezvolte împreună tehnologii pentru automobilele electrice și cele autonome, iar modele ale unei companii vor fi produse în fabrici ale companiei aliate. O alianță între parteneri inegali, în care grupul Volkswagen se află la un pas de a detrona alianța Renault-Nissan-Mitsubishi de pe primul loc al clasamentului automobilelor produse, pe când Ford are probleme financiare și a anunțat că va faced disponibilizări. În anii 90, concernul General Motors era cea mai mare companie din lume alcătuind, alături de Ford și Chrysler, ”The Big Three”, grupul celor mai mari producători auto din SUA. De atunci, SUA a pierdut statutul de cea mai mare piață din lume și de cel mai mare producător de automobile, ambele în fața Chinei, concurând cu Japonia pe locurile 2-3. În 2017, în China au fost produse 29 milioane de mașini, în SUA 11 milioane, iar în Japonia 9,6 milioane.

Citește și:

Volkswagen, la un pas de o alianță cu Ford. Ce înseamnă asta

Criza economică din 2008-2009, a adus Chrysler și General Motors în pragul falimentului pe care au reușit totuși să-l evite. Pentru a face față concurenței Japoniei și Europei, Chrysler a format cu germanii de la Daimler-Benz, în 1998, grupul Daimler-Chrysler. În 2007, alianța a fost dizolvată, dar americanii nu s-au descurcat pe propriile picioare. Au fost salvați de internvenția guvernelor din SUA și Canada și de alianța cu grupul italian Fiat, cu care au finalizat fuziunea în 2014. Și General Motors este în defensivă, ei renunțând în 2017 la subisidiarele europene Opel și Vauxhall, cumpărate de PSA, grupul care deține mărcile Peugeot și Citroen. General Motors și Ford ocupă acum abia locurile 5-6 în ierarhia mondială, fiind întrecuți chiar și de către coreenii de la Hyundai, o țară care în urmă cu trei decenii era abia la începutul extinderii industriei auto.

În aceste condiții nu este surprinzător că președintele Donald Trump amenință cu războiul comercial, printre motive fiind și protejarea industriei auto. Dacă până în 2000, protecționiștii americani vedeau Japonia ca un pericol pentru industria auto din SUA din cauza modelelor ieftine, acum Trump vrea să impună restricții pentru automobilele pe care mai toți marii producători le fabrică în China. O altă țintă a lui Trump sunt automobilele de lux produse în Germania de BMW și Mercedes. 

2. ”Bătrânul continent”, în expansiune

În 2017, prima poziție în clasamentul industriei autor, a fost ocupat de alianța Renault-Nissan-Mitusubishi, cu peste 10 milioane de mașini produse. Renault, companie franceză la care statul deține un pachet de acțiuni de 15%, a preluat o parte din acțiunile Nissan în 1999, într-un moment de declin accentuat pentru japonezi. Sub conducerea lui Carlos Ghosn, grupul a devenit lider mondial, iar în 2017, în alianță a intrat o altă companie japoneză, Mitsubishi. Arestarea lui Ghosn în Japonia pentru malversațiuni financiare ridică dubii asupra viitorului alianței, apărând și speculații de natură politică. Astfel, Nissan a devenit din ce în ce mai nemulțumit de condițiile parteneriatului cu francezii, iar Ghosn ar fi o victimă a revoltei nipone față de un parteneriat pe care îl consideră acum inegal.

Citește și:

Declinul pieței auto din China se agravează

Poziția grupului franco-japonez este amenințată de Volkswagen și Toyota, cele două companii având și ele vânzări peste 10 milioane de unități. Grupul german a depășit de mult concurentul european direct, italienii de la Fiat. De altfel, germanii au achiziționat încă din 1998 companii de marcă ale industriei auto italiene, precum și Bugatti și Lamborghini, după cum BMW a cumpărat, la începutul anilor 2000, companiile britanice Mini și Rolls-Royce. De altfel, industria auto din Marea Britanie nu a rezistat pe cont propriu. Land Rover Jaguar, de exemplu, a fost cumpărată în 1994 de BMW, a trecut la Ford în 2000, pentru ca în 2008 să devină parte a Tata Motors, producător auto din fosta colonie britanică India. Bentley se află tot în portofoliul Volkswagen.

Dinamismul industriei europene a fost stimulat și de mutarea masivă a producției în Europa de Est. Volkswagen a preluat Skoda încă din anii 90, iar Renault a cumpărat Lada și Dacia. Marca românească a înregistrat creșteri importante ale vânzărilor și în 2018, în condițiile în care piața auto mondială a înregistrat o creștere nesemnificativă. Est-europenii au furnizat marilor producători auto o forță de muncă înalt calificată, dar cu costuri reduse, în țări în care vânzările au crescut într-un ritm mai alert decât în vestul Europei. Din 2007 încoace, Slovacia a devenit cel mai mare producător de mașini raportat la numărul de locuitori, un milion de autovehicule raportat la 5 milioane de locuitori. Fabricile Volkswagen, Citroen-Peugeot, Kia și Jaguar Land Rover reprezintă peste 40% din producția industrială a Slovaciei și peste un sfert din exporturile țării.

3. China, speranțe și temeri

Pe măsură ce China și-a consolidat poziția de principală piață auto, mai toate companiile importante din domeniu și-au deschis fabrici în această țară. Pe de altă parte, China nu este doar țară în care ”granzii” industriei și-au externalizat o parte din producție. Companiile chineze auto au început să producă pe scară largă. Astfel, în 2016, șase companii chinezești s-au regăsit în top 20 al producătorilor la nivel mondial. Mai mulți producători din afara Chinei și-au acuzat competitorii chinezi că au obținut aceste rezultate prin spionaj industrial și furt de tehnologie. O altă preocupare a apărut însă la orizont. Economia Chinei dă semne de oboseală, iar vânzările de automobile au scăzut în 2018, cu impact major asupra raportărilor companiilor producătoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.