Inflația a explodat în Turcia și ajunge la cel mai mare nivel din ultimii 24 de ani

Luna trecută, inflația din Turcia a accelerat până la un nivel care nu a mai fost înregistrat de la mijlocul anului 1998, alimentată de o politică experimentală a băncii centrale care a alungat investitorii străini și a erodat valoarea lirei.

Prețurile de consum au crescut cu 83,5% în ritm anual în septembrie, potrivit datelor publicate luni de agenția de statistică turcă. Inflația lunară a accelerat cu 3,1%, ușor mai puțin decât se aștepta într-un sondaj separat. 

Accelerația urmează unei serii de reduceri ale ratelor dobânzilor în acest an de către guvernatorul băncii centrale Sahap Kavcioglu, care amenință să pună și mai multă presiune asupra inflației. Întoarcerea surprinzătoare a politicii a făcut din Turcia un caz izolat în rândul autorităților monetare mondiale, majoritatea acestora înăsprind agresiv politica pentru a ține sub control creșterea prețurilor. 

Ca urmare, Turcia are cele mai mari rate negative ale dobânzii din lume, atunci când sunt ajustate la inflație, ceea ce o privează de un tampon pentru a proteja activele locale împotriva vânzărilor. Lira a pierdut peste 50% din valoarea sa față de dolar în ultimele 12 luni.

Erdogan vrea să rescrie legile economiei

Banca centrală a Turciei a declarat în ultima sa prognoză din iulie că inflația ar trebui să atingă un vârf undeva între 80% și 90% până în octombrie. Guvernul estimează că aceasta va încetini până la 65% la sfârșitul acestui an.

Dar președintele Recep Tayyip Erdogan a insistat asupra unor rate ale dobânzii și mai mici, spunând că acestea vor contribui la reducerea inflației. Este un argument care contrazice teoria economică convențională - și care, până acum, nu a fost validat de experiența din lumea reală, mai ales în Turcia. 

Erdogan a cerut ca rata de referință să fie redusă la sub 10% până la sfârșitul anului, de la 12% în prezent.

Oficialii turci resping criticile potrivit cărora creșterile galopante ale prețurilor sunt rezultatul unor erori de politică monetară, dând în schimb vina pe invazia Rusiei în Ucraina pentru o scumpire globală a mărfurilor, inclusiv a energiei și a alimentelor. Cu toate acestea, chiar și atunci când se exclude impactul unor astfel de elemente volatile, inflația anuală din Turcia s-a situat luna trecută la 68,1%.

Politicile experimentale au împins deja inflația peste 100% în unele părți ale țării. Prețurile de consum din Istanbul, cel mai populat oraș din Turcia, au crescut de peste două ori față de anul precedent, potrivit unui indice al prețurilor cu amănuntul publicat sâmbătă.

O defalcare a datelor din Istanbul a arătat că prețul tuturor produselor, de la chirie la alimente, a crescut brusc luna trecută. În încercarea de a atenua șocul pentru turcii cu venituri mici înainte de alegerile programate pentru luna iunie a anului viitor, guvernul a majorat salariul minim național de două ori într-un an. 

Banca centrală va organiza următoarea ședință de stabilire a ratei dobânzii la 20 octombrie și va publica cel de-al patrulea raport privind inflația din acest an o săptămână mai târziu. 

Citește și:

Măsură șocantă a Băncii Centrale a Turciei. Lira s-a prăbușit

Banca centrală a Turciei a operat o reducere șocantă a ratelor dobânzilor, în ciuda faptului că inflația a ajuns la un nivel maxim al ultimilor 24 de ani, iar lira se tranzacționează aproape de un minim record. Moneda s-a depreciat puternic.

Comitetul de politică monetară condus de guvernatorul Sahap Kavcioglu a coborât joi dobânda de referință la 13%, după ce a menținut-o la 14% din decembrie. Toți cei 21 de economiști intervievați de Bloomberg nu se așteptau la nicio schimbare. Moneda turcească a scăzut cu aproximativ 1% în raport cu dolarul înainte de a paraliza pierderile.

MPC a semnalat că răspunde doar la o posibilă încetinire a producției și nu se angajează într-un ciclu de relaxare monetară, afirmând că "nivelul actualizat al ratei dobânzii de politică monetară este adecvat în contextul perspectivelor actuale", potrivit unui comunicat.

"Decizia de astăzi a băncii centrale subliniază necesitatea de a sprijini economia internă, permițând în același timp ca măsurile macroprudențiale și factorii externi să reducă presiunile inflaționiste", a declarat Simon Harvey, șeful departamentului de analiză valutară de la Monex Europe Ltd. "Relaxarea ratei dobânzii principale de politică monetară pentru a sprijini creșterea sugerează că aducerea inflației la niveluri normale nu mai este ținta principală."

Rezerve în creștere

O creștere de peste 15 miliarde de dolari a rezervelor valutare brute ale Turciei în ultimele trei săptămâni - ca urmare a transferurilor de bani din Rusia pentru construcția unei centrale nucleare - ar fi putut da băncii centrale încrederea că poate aștepta presiunile, mai ales că factorii de decizie se așteaptă ca inflația să atingă un vârf în curând. 

Kavcioglu a dat vina pe o revenire globală a prețurilor materiilor prime, cauzată parțial de invazia Rusiei în Ucraina în februarie. Banca centrală preconizează acum că inflația va atinge un maxim de aproximativ 85% în această toamnă, înainte de a încheia anul aproape de 60%, adică de 12 ori ținta sa.

"Aparent, creșterea rezervelor internaționale ale băncii centrale turcești din ultima lună a încurajat banca să reducă rata dobânzii de politică monetară", a declarat, după decizie, Per Hammarlund, strateg șef al piețelor emergente la SEB AB. 

"Având în vedere contextul global mai favorabil - și anume scăderea așteptărilor privind ratele dobânzilor - comparativ cu începutul acestui an și intrările de capital din Rusia, este puțin probabil ca această reducere să provoace o criză de încredere imediată în liră. Cu toate acestea, având în vedere că inflația va accelera din nou în octombrie sau noiembrie, lira va avea parte de o călătorie accidentată", a spus Hammarlund. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.