Conform programului, care, potrivit cotidianului japonez, va deveni operaţional în primăvara anului viitor, Banca Japoniei (BoJ) va lucra împreună cu bănci din sectorul privat pentru a testa depozitele şi retragerile de bani din conturi cu scopul de a verifica dacă moneda digitală poate funcţiona fără acces la internet în cazuri de urgenţă.

În funcţie de rezultatele obţinute din testul pilot, banca centrală niponă va decide dacă va merge mai departe cu utilizarea yenului digital, începând din 2026.

BoJ este una dintre băncile centrale care explorează implementarea unei monede virtuale ca o completare sau eventual un substitut al numerarului, pe măsură ce activitatea economică online creşte.

Alte ţări şi regiuni care explorează acest tip de monedă sunt China, SUA sau Uniunea Europeană.

Boj a efectuat o probă internă în acest sens, care s-a derulat în 2021 şi anul acesta, pentru a verifica funcţiile de bază ale unei monede digitale, precum emiterea şi circulaţia. Programul care va fi pus în funcţiune anul viitor va reprezenta etapa finală a testului.

Banca centrală niponă lucrează, de asemenea, cu companii private de tehnologie financiară şi furnizori de IT pentru a dezvolta măsuri de securitate, precum verificarea identităţii.

Dincolo de chestiunile tehnice, tranzacţionarea unui yen digital necesită participarea publicului, care în Japonia încă preferă numerarul, şi adecvarea legilor naţionale şi a sistemelor necesare pentru utilizarea sa, ceea ce va cere un anumit timp.

BoJ va continua să emită numerar, împreună cu yenul digital, conform Nikkei.

Spre deosebire de alte tipuri de criptomonede care sunt acceptate în anumite tranzacţii, yenul digital va trebui să poată fi folosit în orice loc unde se acceptă numerar, pentru o mai mare comoditate.

Japonia a devenit în 2016 una dintre primele ţări care au reglementat criptomonede, precum bitcoin, cea mai populară monedă de acest tip.

Avansul criptomonedelor a pus în gardă autorităţile financiare şi băncile centrale din toată lumea, care văd în aceste monede virtuale un potenţial vehicul pentru activităţi ilegale, în plus faţă de o ameninţare pe termen lung pentru controlul lor privind politica monetară, scrie EFE.

Astfel, stabilirea unei monede digitale administrate de banca centrală va încerca să reducă aceste riscuri, deşi implementarea sa se confruntă cu propriile provocări, precum piratarea sau gestionarea informaţiilor personale ale utilizatorilor. 

Țara care se mută în Metaverse din cauza schimbărilor climatice

Tuvalu, o țară insulară din Pacific, este de mult timp o cauză celebră pentru riscurile schimbărilor climatice.

Situat aproape la jumătatea distanței dintre Australia și Hawaii, arhipelagul format din nouă insule, în care locuiesc 12.000 de locuitori, este amenințat în mod activ de creșterea nivelului mării.

Până la 40% din capitala sa este sub apă la maree înaltă și, potrivit celor mai dure estimări de până acum, se preconizează că întreaga națiune din Pacific va fi complet sub apă până la sfârșitul secolului.

Simon Kofe, ministrul de externe al Tuvalu, a anunțat acum planul acesteia de a deveni prima națiune digitalizată din metavers, un tărâm online care folosește realitatea augmentată și virtuală pentru a ajuta utilizatorii să interacționeze.

Anul trecut, Kofe i-a îndemnat pe liderii mondiali să "ia măsuri îndrăznețe și alternative astăzi pentru a asigura viitorul" la summitul COP26 privind clima, în timp ce stătea în mare până la genunchi pentru a ilustra modul în care Tuvalu se află în prima linie a schimbărilor climatice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News