Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 3,57% pe an, de la 3,56% cât a fost joi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

O valoare superioară a indicelui ROBOR la 3 luni a mai fost consemnată la 21 februarie 2014, respectiv 3,73%. În data de 18 februarie 2021, acest indice era de 1,55% pe an.

La debutul anului 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 1,98%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,77%, de la 3,76%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 3,92% pe an, de la 3,91% pe an cât era joi.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât recent majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,17% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,08%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. 

Citeşte şi: Ministru Vîlceanu vorbeşte despre REDUCEREA TVA şi a contribuţiilor: Bani mai mulţi pentru toţi românii

"Reducerea de taxe ajută în momentul în care ai inflaţie. Ar ajuta mult. Gândiţi-vă că ai creşteri la energie, la gaze, la combustibil, motorină şi benzină, la ratele de la bănci, inflaţia vine cu creşteri de dobândă. Toate aceste lucruri costă pentru fiecare în parte.

Şi poate nu ar fi rău să găsim o variantă prin care să laşi mai mulţi bani în piaţă, să laşi mai mulţi bani oamenilor şi să o faci pentru toţi. Pentru că toţi au probleme, nu numai cei care lucrează la stat, de exemplu.

Şi atunci, o variantă ar fi să reduci TVA-ul şi să reduci contribuţiile. Poţi apela la reducerea TVA pentru că mai ai spaţiu până la 15% şi poţi apela la reducerea de contribuţii, lăsând mai mulţi bani oamenilor.

De la 15% în jos, ca şi cotă standard de TVA nu mai poţi. E directiva de TVA. Eu nu am spus că la 15% să fie redusă cota TVA, ci până acolo poate fi redusă.

Propunerea noastră a fost la 17% şi reducerea contribuţiilor cu 5% lăsând mai mulţi bani oamenilor. Pentru că altfel, dacă ne apucăm să găsim mecanisme de compensare pentru fiecare produs în parte nu o să ajungem niciunde", a declarat, la Antena 3, Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.