Magnatul rus Oleg Deripaska dă cărţile pe faţă: Distrugerea Ucrainei ar fi o greșeală colosală

Magnatul rus al aluminiului Oleg Deripaska a sugerat că invazia Moscovei în Ucraina nu va avea câștigător și a subliniat prețul economic pe care Rusia îl plătește pentru acțiunile sale, conform Reuters.

El a avut grijă să evite să-l critice direct pe președintele Vladimir Putin.

"Sunt deranjat de cât de repede am abandonat tot ceea ce s-a realizat (economic) în anii '90, apoi am abandonat tot ceea ce am realizat în anii 2000, iar acum stăm și așteptăm victoria. Ce victorie? A cui victorie?" a întrebat Deripaska.

El a adăugat: "Cred că distrugerea Ucrainei ar fi o greșeală colosală, inclusiv pentru noi."

Creșterea nivelului de prosperitate a fost legată de dezvoltarea sectorului privat al Rusiei și de construirea de legături cu restul Europei, principalul partener economic al Rusiei, a spus el.

Dar a fost "evident" că sancțiunile occidentale afectează acum Rusia mai mult decât Europa, a declarat Deripaska, fondatorul gigantului rus al aluminiului Rusal.

Acest lucru contrastează cu argumentul exprimat în mod repetat de Putin, potrivit căruia sancțiunile se răsfrâng asupra economiilor occidentale, declanșând cea mai mare inflație din ultimele decenii, și că Rusia va ieși mai puternică.

Deripaska - el însuși sub sancțiuni din partea Statelor Unite, a Marii Britanii și a Uniunii Europene - a declarat, totuși, că a subestimat cât de stabilă se va dovedi a fi economia Rusiei.

De asemenea, el nu vede nicio amenințare la adresa conducerii politice. "Nu există niciun potențial de schimbare de regim în Rusia. Opoziția a preferat viziunile europene frumoase și s-a retras din viața țării", a declarat Deripaska.

Multe dintre cele mai importante figuri ale opoziției din Rusia, în special asociați ai lui Alexei Navalny, au fugit în alte țări europene pentru a scăpa de urmărirea penală.

Deripaska, în vârstă de 54 de ani, face parte dintr-un grupul oligarhilor, care controlează mari părți ale economiei, în special în domeniul energiei și al materiilor prime, și care au reușit să își păstreze averile cu condiția de a nu se implica în politică.

Citeşte şi: Industria de apărare a Rusiei, grav afectată de lipsuri

Taiwan și aparent China refuză să furnizeze piese electronice de care industria de armament a Rusiei are nevoie, scrie Siberia.Realii. Producătorii asiatici, temători și aflați sub presiunea sancțiunilor nu vor să furnizeze Rusiei tehnologii care se află sub licențe americane.

Exporturile de armament rusesc au scăzut semnificativ în India și China, unde se aflau principalele piețe de desfacere. Cumpărătorii pun deja sub semnul întrebării calitatea armelor furnizate, inclusiv state precum Algeria și Egipt.

Carențe grave

În timpul războiului cu Ucraina, a devenit clar că Rusia este inferioară în ceea ce privește furnizarea de drone de luptă pentru armată. Prin urmare, Moscova a fost nevoită să furnizeze drone chinezești DJI Mavic, care sunt utilizate în principal pentru fotografierea nunților. Practic, Rusia se confruntă cu o penurie de astfel de aeronave. 

În iunie, compania chineză DJI și-a anunțat retragerea din Rusia, ceea ce a agravat criza de aprovizionare. Deficitul de drone al armatei ruse este atât de mare încât, chiar dacă ar dori, China nu ar putea să furnizeze complexului militar-industrial rusesc volumul necesar de aparate.

Planul de aprovizionare al complexului militar-industrial al Federației Ruse prin intermediul țărilor terțe sau al așa-numitelor "importuri paralele" este, de asemenea, sortit eșecului.

Este foarte probabil ca și Kârgâzstanul, care era o speranță pentru Moscova, să refuze să cumpere sute sau mii de componente pentru recunoașterea aeriană sub amenințarea sancțiunilor, spun experții ruși.

Probleme cu fabricare tancurilor

După impunerea sancțiunilor, uzina Uralvagonzavod, singurul producător de tancuri din Rusia, s-a confruntat cu dificultăți în îndeplinirea comenzii de apărare a statului. Conducerea a trimis o parte "nesemnificativă" a angajaților în șomaj tehnic cu păstrarea a 2/3 din salariu, explicând acest lucru prin lipsa componentelor străine și "tranziția la înlocuirea importurilor", a relatat în martie Kommersant. În special, s-a vorbit despre componentele sistemului de control al focului pentru tancul T-90, care au fost cumpărate anterior prin Belarus de la compania franceză Thales. Cu toate acestea, președintele organizației sindicale a uzinei, Alexander Ivanov, a declarat că, în timp de inactivitate, cu păstrarea a două treimi din salariul angajaților de la atelierul de asamblare a mașinilor, aceștia sunt trimiși în șomaj în masă, și nu punctual, așa cum a declarat serviciul de presă al întreprinderii. "Uzina caută furnizori ruși, se elaborează modalități de achiziționare a materiilor prime din țările prietene care nu au aderat la sancțiuni", a declarat Alexander Ivanov pentru site-ul ura.ru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.