Marea asumare: ASF, ANRE și ANCOM, primele vizate de austeritate. Pensiile și sănătatea, în vizorul Guvernului

Autor: Matei Ion
Data actualizării:
Data publicării:
Ilie Bolojan / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Ilie Bolojan / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Luni, 1 septembrie 2025, premierul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pe cinci proiecte majore de lege.

Pachetele vizează domenii sensibile – de la pensiile de serviciu și sănătate, până la guvernanța corporativă a companiilor de stat, eficientizarea autorităților administrative autonome și redresarea finanțelor publice. În total, pe aceste proiecte au fost depuse 291 de amendamente, însă Guvernul a respins majoritatea propunerilor formulate de parlamentari.

Pensii de serviciu și sănătate, primele două pachete

Primul proiect modifică legislația privind pensiile de serviciu, unde Guvernul a aprobat textul inițial și a respins amendamentele depuse. Al doilea pachet vizează sistemul de sănătate, cu măsuri de reorganizare și eficientizare, adoptat în aceeași manieră – fără schimbări față de forma propusă de Executiv.

Reforma guvernanței corporative a întreprinderilor publice

Un al treilea proiect vizează modificarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Guvernul a mers pe varianta inițială, respingând toate amendamentele formulate de parlamentari. Măsura urmărește să întărească disciplina și profesionalismul în managementul companiilor de stat, un punct sensibil și criticat constant de instituțiile europene.

Restructurarea autorităților autonome: ASF, ANRE și ANCOM

Al patrulea proiect de lege vizează eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, printre care ASF, ANRE și ANCOM. În acest caz, Guvernul a acceptat anumite amendamente care aduc schimbări notabile:

  • reducerea cu 10% a posturilor de specialitate și cu 30% a celor administrative;

  • interdicția de a mai include posturi fără corespondent în COR;

  • reducerea salariilor membrilor consiliilor de conducere cu 30% de la 1 ianuarie 2026;

  • plafonarea bonusurilor și eliminarea lor până la finalul lui 2028;

  • obligativitatea publicării organigramelor și grilelor salariale;

  • reducerea numărului de funcții de conducere suprapuse.

Este pentru prima dată când Guvernul impune prin lege tăieri salariale și reorganizări drastice în cadrul unor instituții autonome considerate până acum „imune” la austeritate.

Citește și: Ilie Bolojan: cinci pachete adoptate, al șaselea discutat duminică, luni intră în Parlament

Redresarea și eficientizarea resurselor publice

Cel de-al cincilea pachet, poate cel mai amplu, introduce măsuri fiscale și bugetare pentru redresarea finanțelor publice:

  • impozit pe marile averi, majorat de la 0,3% la 0,9%;

  • reducerea impozitului anual pe autoturismele electrice, de la 80 la 40 lei;

  • introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile cu venituri peste 50 milioane euro;

  • limitarea la 1% a deductibilității pentru cheltuieli de consultanță și management plătite către entități afiliate din afara României;

  • modificarea regulilor privind capitalul social minim la SRL-uri, cu praguri diferențiate în funcție de cifra de afaceri;

  • excepții și facilități pentru start-up-uri din domenii strategice, cu reguli speciale privind finanțarea prin împrumuturi convertibile.

Guvernul a introdus și măsuri de protecție socială: scutirea veteranilor de război, a văduvelor și a persoanelor persecutate politic de la plata impozitului pentru locuința de domiciliu și un mijloc de transport.

Semnal pentru Bruxelles și piețele financiare

Cele cinci pachete reprezintă coloana vertebrală a planului de ajustare fiscal-bugetară și vin într-un moment crucial. România are un deficit bugetar aflat peste ținta convenită cu Comisia Europeană, iar consolidarea fiscală este esențială pentru a evita sancțiuni și pentru a continua finanțarea prin fonduri europene.

Premierul Ilie Bolojan și-a asumat riscul politic al acestor reforme prin procedura de angajare a răspunderii, conștient că succesul lor va fi măsurat atât la Bruxelles, cât și în ochii investitorilor.

Așadar, ziua de 1 septembrie 2025 marchează unul dintre cele mai ambițioase exerciții de reformă fiscală și instituțională din ultimii ani. Cu măsuri ce ating domenii sensibile și cu potențial de contestare, pachetul asumat de Guvern transmite totuși un semnal clar: România încearcă să își corecteze dezechilibrele și să demonstreze că poate respecta regulile europene de disciplină bugetară.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Consultant fiscal / Foto: Freepik
Alexandru Nazare
Sala de ședință din clădirea Guvernului
Curs valutar / Freepik.com
Banca Transilvania / FOTO: Pagina de Facebook a BT
Programul Sprijin pentru România
Neptun Deep: Microtunelul conductei de transport al gazelor naturale

De ce Neptun Deep nu va aduce energie ieftină - Analiză

Romgaz și OMV Petrom se pregătesc să înceapă, în 2027,...

Un motostivuitor transportă o mașină veche / Foto: Arhivă
ANAF. Freepik.com
Sediul Europol
Banca / FOTO: Unsplash
Oficiu poștal
Freepik.com
Lukoil

Kazahii se gândesc să scape de Lukoil

Autoritățile din Kazahstan analizează opțiunile privind...

Romgaz / FOTO: Pagina de Facebook a Romgaz
Sediul Ministerului Finanțelor / Foto: Silviu Matei / Agerpres
Facturi. Sursa: Freepik.com
Evaluări / FOTO: Freepik
Foto: Mihai Ciobanu
Florin Jianu
ANAF
Calcule. Foto: Freepik.com
Giorgia Meloni / Sursa: flickr.com
Casa de schimb valutar / Foto: Oana Pavelescu

Curs BNR. Leul rămâne stabil, aurul continuă scăderea

Cursul valutar anunțat luni, 27 octombrie 2025, de Banca...


pixel