MIPE precizează: România nu a pierdut 2,56 miliarde de euro din PNRR

"Mai concret, în data de 25 iulie 2022 la orele 12:00 a avut loc discuţia reprezentanţilor MIPE cu Comisia Europeană privind situaţia cererii de plată numărul 1, transmise în data de 31 mai 2022(...) Facem precizarea că toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor aferente au fost în întregime comunicate şi verificate de serviciile CE. Astfel procesul de validare pentru cele 21 de jaloane şi ţinte s-a încheiat", subliniază reprezentanţii ministerului într-un comunicat.

Potrivit acestora, la solicitarea Comisiei Europene, termenul pentru emiterea avizului pozitiv preliminar s-a prelungit pentru completarea sistemului informatic al PNRR cu informaţii necesare identificării beneficiarilor finali ai plăţilor. România şi-a luat angajamentul ca platforma informatică să fie ajustată cu funcţia suplimentară solicitată până la data de 31 iulie 2022.

Pe data de 1 august 2022 va avea loc testarea funcţiei suplimentare solicitate de CE, iar cererea intră în procedură de plată, potrivit Regulamentului CE.

Procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape: avizarea interservicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar; transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN; aprobarea plăţii în Consiliul Uniunii Europene - ECOFIN.

"Facem precizarea că în luna august activitatea serviciilor Comisiei Europene este cu mult redusă datorită numărului mare al concediilor, motiv pentru care plata tranşei de 2,6 miliarde de euro poate avea loc la sfârşitul lunii septembrie 2022, fără ca acest lucru să afecteze bugetul de stat şi fără să producă întârzieri în implementarea reformelor şi investiţiilor asumate", se mai menţionează în comunicat. 

Consiliul Fiscal și-a prezentat raportul pe 2021

Pe de altă parte, Consiliul Fiscal a precizat, în Raportul anual pe 2021, că, anul trecut, cheltuielile de investiţii au fost anul trecut de 5% din PIB, nivel similar celui înregistrat în anul anterior, dar în condiţiile unei dinamici a PIB nominal de 11,6%.

Creşterea nominală comparativ cu anul anterior a fost de 6,1 miliarde lei, avansul fiind datorat proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile post aderare (+6,9 miliarde lei), sursele din economia internă fiind mai mici cu circa 1,3 miliarde lei faţă de anul 2020.

"În contextul volumului însemnat de fonduri europene destinate investiţiilor de care beneficiază România, creşterea investiţiilor publice printr-o absorbţie îmbunătăţită a fondurilor UE este esenţială pentru a elimina decalajele de infrastructură, simultan cu creşterea calităţii programării şi implementării proiectelor de
investiţii", se menţionează în raport.

Având în vedere înregistrarea unor progrese limitate privind reforma în domeniul managementului investiţiilor publice, Consiliul Fiscal pledează pentru creşterea transparenţei şi o mai bună prioritizare a investiţiilor publice, eficientizarea procesului de alocare şi cheltuire a banilor publici, creşterea investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare, în infrastructura fizică şi cea digitală.

"În acest sens, realizarea unei absorbţii mult mai bune a fondurilor europene din exerciţiul financiar 2021-2027 şi atragerea resurselor suplimentare prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă constituie premise pentru creşterea semnificativă a cheltuielilor de investiţii publice în perioada următoare. Realizarea reformelor prevăzute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) poate susţine dinamizarea procesului investiţional, permiţând un ritm mai înalt de creştere economică în paralel cu ajustarea deficitului bugetar conform angajamentului României din cadrul PDE, precum şi realizarea consolidării bugetare", menţionează sursa citată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.