Mircea Coșea, despre 2024: ”Un an paradoxal, dar care nu trebuie să ne sperie”

”Din punctul meu de vedere, 2024 este un an foarte greu. Ceea ce nu înseamnă însă că nu sunt mai degrabă optimist decât pesimist”, a recunoscut profesorul de economie, precizând că, în urma reevaluării propriilor analize, a ajuns la niște concluzii care ”mă fac să cred este un an complicat, paradoxal, dar nu unul care să ne sperie”. 

Ce sunt economiștii

De ce? Pentru că, a continuat Mircea Coșea, ”noi am, analiștii economici care, prin meseria noastră, încercăm să înțelegem economia și să o explicăm și altora, intrat de ceva timp într-un fel de situație unde totul ni se pare o criză din care nu mai ieșim, o criză în care România se prăbușește și nu există nici un orizont care să ne încurajeze să mergem mai departe”, a detaliat invitatul emisiunii ”Totul despre bani”. 

Experții internaționali plasează România pe alt plan

Dar, a detaliat profesorul de economie, ”rezultatele anului 2023 sunt mult mai bune decât ne-am așteptat. Și nu este o analiză românească. Analiza internațională pune România pe un plan mult mai interesant din punctul de vedere al evoluției decât am anticipat noi. Firește, lucrurile trebuie privită cu o oarecare grijă, pentru că ne confruntăm cu o inflație ce ridică cifrele statistice pe un pol puțin mai superior, dar mai sunt și alte chestiuni care trebuie luate în seamă”, a precizat Mircea Coșea. 

Punctul slab 

Conform Atlasului economiei mondiale, România este pe locul 18 ca nivel de complexitate, a subliniat interlocutorul jurnalistului Mihai Ciobanu. ”Ce înseamnă acest lucru. Complexitatea economiei se traduce printr-o tehnologizare la un nivel mai înalt, un ansamblu de ramuri care să ducă, într-un fel sau altul, la o dezvoltare sustenabilă. Deci, din acest punct de vedere România se situează, din 100 și ceva de țări, pe locul 18. Care este însă punctul slab al economiei românești. Din punctul meu de vedere sunt două elemente.

Nu știm să folosim ce avem 

În primul rând este faptul că economia României merge în ritm de melc. Merge prea încet. România putea avea un ritm mult mai alert, dar avem unul mult mai lent decât alte țări, facem caz de anumite lucruri pe care am putea să le ocolim cu mai multă ușurință. Dar noi ne oprim pe ele, mai discutăm, apoi iar pornim. Acesta ar fi un prim aspect: viteza ritmul este unul încă nesatisfăcător. În al doilea rând, dezvoltarea pe care noi o avem este de lăudat, chiar dacă nu se ridică la standardele la care ar putea ajunge. Deoarece ritmul de creștere este mult sub posibilitățile de resurse pe care le avem. Altfel spus, valorificarea resurselor este insuficientă în România.

De unde am plecat și unde am ajuns 

Pentru că România este pe locul patru în Europa, chiar pe trei spun unii, din punct de vedere al potențialului de resurse, și anume resurse energetice, alimentare, minerale și umane. În același timp însă, suntem pe locul 26-27 la dezvoltarea economiei. Ceea ce înseamnă că nu folosim bine resursele. Pe ansamblu însă, România a făcut progrese foarte mari. În primul rând a fost cea mai rapidă țară fostă comunistă în privința reducerii  decalajului de dezvoltare față de media europeană. Am plecat la 30 și ceva la sută și am ajuns la 72, depășind toate celelalte țări din zonă. Este venitul pe cap de locuitor, PIB-ul pe cap de locuitor care a crescut destul de mult”, a precizat Mircea Coșea. 

Și aici apare întrebarea: de ce toate aceste succese, reușite nu se văd în viața cetățeanului român? De ce nu trăim mai bine? Dar, spune profesorul de economie, se pare că ”în fine, s-a înțeles că trebuie făcut ceva. Ce trebuie făcut? Un lucru care mie mi s-a părut ca fiind cel mai important element care a apărut, din punctul meu de vedere, este cifra investițiilor în buget”.

Aflați toate celelalte explicații ale profesorului Coșea urmărind emisiunea ”Totul despre bani”: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.