Modificare a Codului Muncii, în Senat. Schimbările propuse

Concret, potrivit expunerii de motive a proiectului, propunerea legislativă intervine pentru punerea în acord a reglementării cu considerentele deciziei CCR nr. 279/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiei art. 52 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii precum şi cu cele ale Deciziei CCR nr. 116/2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Prin modificarea propusă de acest proiect se elimină din textul legii partea care permitea suspendarea contractelor de muncă doar ca urmare a unei plângeri penale depuse de angajator, permiţând suspendarea totuşi în cazul trimiterii în judecată. În prezent, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale, a rămas în vigoare doar ipoteza art. 52 alin. (1) lit. b, teza a doua din Legea nr. 53/2003, potrivit căreia angajatorul poate suspenda contractul individual de muncă atunci când salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. (...)

"Angajatorul şi salariatul trebuie să dispună de mijloace echivalente de a-şi apăra drepturile care derivă din acest raport, iar protecţia salariatului, ca parte subordonată faţă de angajator, nu trebuie să dobândească semnificaţia negării oricărei posibilităţi a acestuia din urmă de a-şi proteja drepturile şi interesele. Or, atragem atenţia că nu este vorba de orice nevinovăţie a salariatului, ci de inexistenţa vinovăţiei penale. 

Nu există vinovăţie în cazul în care procurorul sau, după caz, instanţa a hotărât în sensul casării încetării urmăririi penale ori achitării pentru motivele prevăzute la art. 16 lit a)-d) din Codul de procedură penală. Când însă organele competente au luat una din aceste măsuri, urmare a faptului că a intervenit amnistia, prescripţia răspunderii penale, retragerea plângerii sau împăcarea părţilor, nu ar mai fi posibil să fie reţinută existenţa nevinovăţiei", se mai arată în document.

"În mod întemeiat, literatura de specialitate a subliniat că, în aceste ipoteze, pentru ca cel suspendat să poată solicita despăgubiri, este necesar ca, în prealabil, el să fi făcut uz de prevederile Codului de procedură penală şi, totodată, drept urmare, procurorul sau instanţa penală, după caz, să fi dispus clasarea sau achitarea. Într-adevăr, dacă cel în cauză nu şi-a exercitat dreptul prevăzut de lege se prezumă implicit că el a achiesat asupra vinovăţiei sale penale şi deci nu are vocaţie la plata despăgubirilor prevăzute de lege. 

În atare condiţii se impune în mod evident modificarea legislativă pentru a înlătura incertitudinea şi imprevizibilitatea raporturilor de muncă şi implicit de serviciu", scrie în expunerea de motive a proiectului care poate fi studiată, în detaliu, aici. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.