Codul Muncii prevede la articolul 120 că: „Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal (...) este considerată muncă suplimentară. Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident”.

Așadar, munca prestată peste programul normal de lucru, care în mod normal este de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, la cererea firmei, este considerată muncă suplimentară.

Inclusiv în cazul salariaților cu normă parțială este permisă munca suplimentară, în caz de forță majoră, situație prevăzută la articolului 105 din Codul Muncii.

Toată populația Capitalei va fi testată pentru Covid-19

În mod normal, munca suplimentară a salariaților trebuie compensată prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice.

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în luna următoare, munca suplimentară trebuie plătită printr-un spor salarial. Sporul se stabilește prin negociere, în cadrul contractului individual/colectiv de muncă și trebuie să fie de cel puțin 75% din salariul de bază.

Forța majoră este considerată în cazul epidemiilorm incendiilor, inundaților, curtemurelor ori alte situații grave.
Pentru invocarea forței majore angajatorii trebuie să respecte numai cu respectarea condițiilor din codul civil.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.