Noul Guvern al Franței, pus la mare încercare de datoriile uriașe cu care se confruntă

Aceștia se tem că eforturile de redresare a finanțelor publice sunt în pericol, a doua putere economică a Europei riscând astfel să submineze noile norme fiscale ale UE.

Franța a prezentat sâmbătă un nou guvern, condus de prim-ministrul Michel Barnier, care va trebui să se bazeze pe Reuniunea Națională (RN) partidul de extremă-dreapta în ceea ce privește voturile asupra unor aspecte importante, cum ar fi bugetul pentru 2025 sau planul de reducere a datoriei pe șapte ani impus de normele UE.

Atât extrema dreaptă, cât și extrema stângă - fiecare având aproximativ o treime din locurile din parlament - se opun reducerii cheltuielilor, chiar dacă deficitul bugetar al Franței va crește la aproximativ 6% din PIB în acest an, de două ori mai mult decât limita UE.

Datorii uriașe

„Fragilitatea politică a coaliției este evidentă”, a declarat, pentru Reuters, un oficial din zona euro, care a solicitat anonimatul din cauza sensibilităților politice implicate.

„Nu aș spune că așteptările sunt prea optimiste”. Comisia Europeană estimează că datoria publică a Franței, de 110,6% din PIB în 2023, va crește la 112,4% în acest an și la 113,8% în 2025 dacă nu se iau măsuri. Normele UE impun o scădere de 1% din PIB pe an. "Este o adevărată dilemă, evident. Elaborarea unui plan de reducere a datoriei care să fie în conformitate cu noul cadru și acceptabil din punct de vedere politic în parlamentul francez ostil va fi extraordinar de dificilă”, a un alt oficial european. «În cele din urmă, trebuie să sperăm că la Paris există suficientă conștientizare a faptului că prețul eșecului ar putea fi foarte ridicat, iar acest lucru va încuraja unele partide să acorde cel puțin temporar sprijinul lor guvernului», a continuat el.

Îngrijorarea pieței cu privire la finanțele publice franceze duce la creșterea costurilor de împrumut ale țării. Marți, randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Franței a depășit pentru scurt timp randamentul Spaniei, pentru prima dată de la criza financiară din 2008.

Barnier intenționează să prezinte bugetul pentru 2025 parlamentului francez și Comisiei Europene până la jumătatea lunii octombrie. Un plan pe 7 ani de reforme, investiții și reducere a datoriei este așteptat câteva săptămâni mai târziu, până la sfârșitul lunii octombrie.

În timp ce oficialii UE consideră că presiunea pieței i-ar putea determina pe politicienii francezi să ia decizii dificile, ei se tem că un plan slab ar submina credibilitatea noului cadru fiscal al UE, care a intrat în vigoare în aprilie.

„Nu mă aștept ca de data aceasta Franța să scape ușor, aceasta ar fi o lovitură majoră pentru noile norme”, a declarat un alt oficial de rang înalt din zona euro. Franța s-a bucurat în trecut de un tratament special din partea executivului UE în ceea ce privește respectarea normelor fiscale ale UE.

Previziuni privind bugetul Franței

Țara a încălcat mult timp normele UE care impun statelor membre să mențină deficitele bugetare la mai puțin de 3% din producția economică, iar Parisul nu a mai înregistrat un excedent din 1974.

Fostul șef al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a explicat că țara a primit un tratament special deoarece „Franța este Franța”. Noile norme - care permit țărilor să își negocieze propriile modalități de reducere a datoriei cu Comisia Europeană - sunt menite să arate piețelor că guvernele UE iau în serios reducerea datoriei după pandemie și criza energetică. „Cred că planul francez va fi un test”, a declarat un al patrulea oficial din zona euro. „Vom vedea cât de multă creativitate va exista”, a adăugat el, menționând că, chiar dacă planul inițial pare dur la prezentare, Parisului i s-ar putea acorda o marjă de manevră mai târziu, când Comisia va verifica punerea sa în aplicare de-a lungul anilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.