Obiectivele europene în materie de climă şi energie regenerabilă, riscă să nu fie atinse
Autor: DCBusiness Team
Data actualizării:
Data publicării:
Riscul schimbărilor climatice este major
Riscul schimbărilor climatice este major
Curtea de Conturi Europeană avertizează, în cel mai recent raport al său, că obiectivele europene pentru 2030 în materie de climă şi energie regenerabilă riscă să nu fie atinse, şi asta pentru că atingerea ţintelor în domeniu fixate pentru 2020 s-a datorat parţial unor factori externi, cum ar fi efectele pandemiei de COVID-19.

Acestea au contribuit la reducerea emisiilor, dar asta în timp ce raportarea cu privire la performanţa europeană în domeniul climei şi a tranziţiei energetice şi-a păstrat lipsa de transparenţă, ceea ce face dificilă desprinderea de concluzii 

Curtea de Conturi Europeană subliniază faptul că, deşi Uniunea Europeană înregistrează rezultate bune în comparaţie cu restul lumii în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, totuşi nu contabilizează toate emisiile, cum ar fi cele generate de comerţ şi de transporturile aeriene şi maritime internaţionale. În raport se mai arată că este îngrijorător faptul că nu există niciun semn că se pune la dispoziţie o finanţare suficientă în vederea atingerii obiectivelor mai ambiţioase pentru 2030, în special din partea sectorului privat, de la care se aşteaptă o contribuţie semnificativă.

Joëlle Elvinger, membra Curţii care a condus acest audit: ”Vestea bună este că Uniunea Europeană şi-a atins într-adevăr obiectivele pentru 2020. Cu toate acestea, a reuşit asta datorat parţial unor factori externi, cum ar fi criza financiară din 2009 şi pandemia de COVID-19 din 2020. Comisia Europeană nu a evaluat în ce măsură au fost atinse obiectivele datorită politicilor Uniunii, şi nu ca urmare a acestor factori externi. Uniunea Europeană se angajează să fie un lider global în tranziţia către neutralitatea climatică. În acest sens, am constatat că situaţia din Europa se prezintă bine în comparaţie cu alte părţi ale lumii industrializate în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, contabilizarea emisiilor nu le include şi pe cele produse în urma activităţii de comerţ. Includerea lor în ecuaţie ar creşte totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene cu aproximativ 8%. De asemenea, am analizat dacă Comisia şi statele membre au determinat care aspecte ale acţiunilor europene au contribuit cel mai mult la atingerea obiectivelor pentru 2020. Am constatat că nu există o imagine de ansamblu completă a acţiunilor de succes şi a celor mai puţin reuşite în acest sens. Au fost identificate sectoare de succes, adică cele acoperite de schema de vânzare a certificatelor de emisii, şi au fost făcute propuneri de consolidare a acestei scheme în pachetul "Fit for 55". Cu toate acestea, Comisia deţine puţine informaţii despre costul şi efectele fiecărei acţiuni, şi asta pentru că, deşi statele membre sunt obligate să raporteze cu privire la costuri şi efecte ale implementării politicilor în domeniu, în practică o parte din această raportare este încă voluntară, ceea ce conduce la o lipsă a multor informaţii utile. În sfârşit, privind în viitor, planurile naţionale privind măsurile de mediu şi de tranziţie energetică ale statelor membre nu conţin un necesar al investiţiilor, şi nici sursele de finanţare pentru a se putea evalua dacă se pot atinge ţintele pentru 2030”.

 Curtea de Conturi Europeană face şi o serie de recomandări executivului de la Bruxelles

Joëlle Elvinger spune că: ”În primul rând, recomandăm Comisiei Europene să ofere mai multă transparenţă cu privire la performanţa Uniunii şi a statelor sale membre în ceea ce priveşte acţiunile legate de schimbările climatice şi energie. În al doilea rând, Comisia ar trebui să ţină seama de emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, inclusiv de cele generate de comerţul, aviaţia şi transportul maritim internaţional. În sfârşit, Comisia Europeană ar trebui să sprijine angajamentul statelor membre de a atinge obiectivele pentru 2030”.

Auditorii spun că au găsit puţine informaţii cu privire la costul real al atingerii obiectivelor de până acum, atât pentru bugetul Uniunii Europene, cât şi pentru bugetele naţionale şi pentru sectorul privat, dar şi puţine date cu privire la acţiunile care s-au dovedit a fi de succes. Din acest motiv, este dificil pentru cetăţeni şi pentru părţile interesate să stabilească dacă blocul comunitar european îşi urmăreşte obiectivele într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor şi să desprindă învăţăminte în raport cu viitoarele obiective pentru 2030./rpatulea/asalar

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Boom-ul inteligenței artificiale nu se dezminte. Analiză

La bursă, acțiunile din sectorul inteligenței...

Cinébébé, o companie UNICĂ în Europa și extrem de prețioasă

Realizarea de filme cu nou-născuți este strict...

Ceasul de 10.000 de euro care a făcut furori la Cannes

La deschiderea Festivalului de Film de la Cannes,...

Care sunt cele mai mari companii listate la bursa olandeză

Printre multele altele, Țările de Jos sunt cunoscute...

Schimbări pe WhatsApp: Ce se va întâmpla în luna iunie

Care sunt surprizele lunii iunie. Un detaliu: multă...

Incendiile care au aprins prețul petrolului

Cursul petrolului a încheiat în creștere ultima sesiune...

Vânzarea terenurilor extravilane. Se schimbă regulile

A fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru...

Şomajul rămâne la un nivel îngrijorător în Franţa

Veştile nu sunt bune pentru cea de-a doua mare economie...


pixel