Oficial BNR spune ce ne așteaptă: Riscurile rămân, din păcate, aceleaşi
Autor: DCBusiness Team | 08 iul 2022, 14:44
Nimeni nu și-a dorit o astfel de realitate
Nimeni nu și-a dorit o astfel de realitate
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României a vorbit despre perspectivele economiei naționale, despre riscurile care o amenință și a descifrat deciziile instituției pe care o reprezintă.

Oficialii Băncii Naţionale a României spun că inflaţia va continua să crească până la mijlocul acestui trimestru, însă într-un ritm vizibil încetinit faţă de cel de până acum. În context, Banca Naţională a majorat dobânda cheie cu un punct procentual până la 4,75%, în încercarea de a tempera creşterea preţurilor. Din perspectiva Băncii Centrale ce indică acum evoluţiile la nivel economic? De unde provine incertitudinea şi care sunt riscurile pentru România? Dan Suciu a răspuns la aceste întrebări într-un interviu pentru postul Radio România Actualități. 

”Din păcate, surse foarte mari de incertitudine şi, implicit, de riscuri. Am menţionat acest lucru şi în trimestrul trecut şi, din păcate, tot ce menţionăm ca riscuri în parte sau tot ce menţionam ca riscuri s-a şi împlinit. Am avut în continuare creşteri la preţurile la energie şi la combustibili, care s-au răsfrânt la rândul lor asupra alimentelor procesate şi, în consecinţă, prognoza noastră, care vedea un vârf al inflaţiei în aceste luni, se mai împinge cu încă un trimestru cel puţin. Riscurile rămân, din păcate, aceleaşi. Sunt legate de preţurile la energie şi de efectele în lanţ pe care le determină conflictul din Ucraina, cu toate consecinţele de rigoare în plan economic. Nu vedem la acest nivel ca riscurile să se diminueze. Sperăm să nu se mai întâlnească la nivelul maximal, aşa cum s-au întâlnit în lunile trecute. Şi speranţa e legată de faptul că măcar am avut o diminuare a creşterii inflaţiei, a ritmului de creştere a inflaţiei în această perioadă. Dar direcţia, din păcate, e aceeaşi”, a insistat oficialul BRN.

Majorarea dobânzii cheie

Referindu-se la majorarea dobânzii de politică monetară cu un punct procentual, Dan Suciu a explicat că această manevră a BNR ”arată o preocupare majoră şi o dorinţă fermă de a găsi cele mai bune soliţii pentru a tempera inflaţia, pentru că asta este marea problemă. Şi principalul instrument prin cae se poate tempera inflaţia este dobânda. Creşterea costurilor banilor, sau a valorii banilor, dacă vreţi. Prin majorarea dobânzii se încearcă temperarea acestei presiuni inflaţioniste, care, însă, din păcate, revin cu această afirmaţie, este de provenienţă externă, adică e cauzată inflaţia în principal de preţurile la energie şi combustibili, care sunt pe plan internaţional. În consecinţă, inflaţia este mai degrabă rezultatul unui proces de import de inflaţie. Importăm aşadar inflaţie, vine de afară, mai puţin are cauze interne. Ceea ce se reuşeşte prin politicile monetare să se facă este să se mai tempereze acest transfer al preţurilor dinspre energie spre produsele alimentare, adică o componentă relativ mai redusă din inflaţie, care poate fi relativ temperată prin creşterile de dobândă. De aceea asistăm la acest proces, în acest moment.

O chestiune care se va tranșa la începutul anului viitor

Întrebat în legătură cu estimările Băncii Naţionale pentru perioada următoare, purtătorul de cuvânt al instituției a spus: ”Am sugerat şi în comunicatul de presă şi în conferinţa de presă pe care a ţinut-o guvernatorul Mugur Isărescu faptul că vârful nostru de inflaţie, estimat, cum spuneam, în cursul lunii iunie-iulie, se împinge cumva spre trimestrul al treilea, după care, probabil, vom intra într-un proces uşor dezinflaţionist, uşor o spun dezinflaţionist, pentru că mai există o necunoscută, şi anume. ce se va întâmpla cu plafonarea preţurilor la energie. Asta, în prima parte a anului viitor, va trebui să se tranşeze această chestiune, să ştim dacă continuă plafonările, dacă nu continuă plafonările la preţ, pentru că ele, evident, vor prezenta componenta locală a unui eventual puseu inflaţionist, dacă acest lucru se va produce. Deci, vom avea, probabil, două scenarii: unul care ţine cont de plafonări şi care atunci va indica un uşor proces dezinflaţionist, care va începe spre finalul anului şi va continua încet, însă, la origini redus, pe tot parcursul anului viitor; dacă nu vom avea o continuare a plafonării, procesul va fi întrerupt în cursul lunii aprilie printr-un nou mic puseu inflaţionist şi, apoi, urmează să vedem ce se mai întâmplă. Sperăm, că există deocamdată semnale că plafonarea preţurilor la energie va continua şi după aprilie anul viitor, dar e o decizie guvernamentală pe care nu o putem noi anticipa şi nici impune”, a precizat Dan Suciu.

Cursul valutar 

În ceea ce privește cursul valutar, el a subliniat că ”este o încercare pe care BNR şi-o asumă, pentru că într-o perioadă de mare instabilitate cursul de schimb a reprezentat o ancoră de stabilitate şi Banca Naţională şi Consiliul de Administraţie consideră că e o reuşită faptul că s-a dat acest semnal de stabilitate în contextul acesta extrem de agitat.Acum, ce înseamnă stabil? Stabil nu înseamnă dacă avem variaţii de 1 - 2% în cursul unei zile. Nu am avut în perioada aceasta nici măcar atât, într-adevăr, şi oamenii, clar, se obişnuiesc cu acest curs care a variat extrem de puţin. O variaţie de 1 - 2% în cursul unei zile rămâne, în termeni tehnici cel puţin, expresia unui curs stabil. Ar trebui să înţelegem că cursul nu poate fi fix, el nu este fix, el variază, şi că atunci când condiţiile permit, într-adevăr, el are o anumită stabilitate, pe care încercăm să o prezervăm o lungă perioadă de timp, în contextul în care sunt atât de multe alte incertitudini”, a subliniat interlocutorul postului de radio menționat mai sus. 

Potrivit precizărilor sale, ”sperăm şi avem, de altfel, toate semnalele ca atare că, cel puţin la nivelul politicii fiscale, vom avea o reducere a deficitului bugetar, o păstrare a deficitului în termenii agreaţi iniţiali, ceea ce înseamnă un deficit mai mic decât anul trecut şi asta înseamnă, în bună măsură, mai puţin oxigen pentru inflaţie. Deci, e nevoie de politici fiscale prudente, temperate şi bine măsurate atunci când se cheltuiesc banii, pentru a nu reaprinde un pic nivelul preţurilor.

Citește și Creditele românilor. Dan Suciu (BNR):Nu există o soluţie minune, există o bună calibrare

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

Ora de iarnă 2022: Când se schimbă, de fapt, ora în acest an

Trecerea la ora de iarnă 2022 ar putea fi ultima,...

Bani pentru polițiști. S-au schimbat datele problemei

Este un termen care a fost prelungit, până acum, de trei...

Codul muncii. Se introduc noi tipuri de contracte de muncă

Codul muncii se modifică și apar noi tipuri de contracte...

Nivelul de radiații din România. Anunțul făcut de CNCAN

Măsurătorile efectuate în România confirmă valori...

Crossuri externe