De ce a greșit BNR prognoza inflației pentru decembrie 2025

Banca Națională a României admite, în cel mai recent Raport asupra inflației (februarie 2026), că a subestimat în mod sistematic nivelul inflației din 2025, în special pe fondul șocurilor administrative și fiscale din trimestrul III. Analiza internă a acurateței prognozelor arată că rata anuală a inflației IPC din decembrie 2025, de 9,69%, a fost subestimată în toate cele opt runde succesive de prognoză realizate între februarie 2024 și noiembrie 2025.

Citește și: Impactul majorării dobânzii BNR asupra creditelor și depozitelor

Opt runde de prognoză, opt subestimări

În caseta dedicată evaluării acurateței prognozelor, BNR precizează că valoarea efectivă a inflației din decembrie 2025 - 9,69% - „a fost subestimată în toate cele opt runde de proiecție analizate”, iar erorile s-au situat între 0,13 și 6,31 puncte procentuale.

Graficul dedicat comparației dintre valorile prognozate și cele înregistrate arată clar abaterea persistentă, iar descompunerea erorilor indică rolul dominant al șocurilor din energie și al majorării impozitelor indirecte.

Potrivit BNR, o contribuție majoră la această subestimare, în rundele de prognoză din intervalul februarie 2024 - mai 2025, a provenit din măsurile administrative implementate în trimestrul III 2025: finalizarea schemei de plafonare a tarifelor la energia electrică, începând cu luna iulie 2025, și majorarea cotei de TVA și a accizelor din august 2025.

Impactul cumulat al acestor măsuri asupra ratei anuale a inflației IPC a fost estimat la aproximativ 4,3 puncte procentuale - o corecție masivă, care a schimbat radical traiectoria dezinflaționistă anticipată anterior.

Inflația de bază, prinsă într-o cvasistagnare

Subestimarea nu a vizat doar inflația headline, ci și indicatorul CORE2 ajustat. Tendința de subestimare a caracterizat și prognozele privind inflația de bază aferentă lunii decembrie 2025.

BNR explică faptul că, după reducerea substanțială a inflației de bază în 2023 și în prima jumătate a anului 2024, prognozele din 2024 au mizat pe continuarea procesului dezinflaționist, într-un ritm mai moderat, cu revenirea indicatorului aproape de limita superioară a țintei la orizontul decembrie 2025.

Realitatea a fost diferită. În a doua jumătate a anului 2024, dinamica anuală a CORE2 ajustat a intrat într-o fază de cvasistagnare, pe fondul unui an agricol slab și al intensificării presiunilor salariale, inclusiv prin majorări succesive ale salariului minim. Evoluția s-a accentuat în primul trimestru din 2025, când traiectoria descendentă s-a inversat, pe fondul creșterii costurilor cu forța de muncă și al eliminării facilităților fiscale.

În plus, majorarea impozitelor indirecte din august 2025 a avut un impact de aproximativ 1,8 puncte procentuale asupra inflației CORE2 ajustat.

Șocuri greu de anticipat și efecte de runda a doua

Raportul subliniază că natura și amplitudinea unor astfel de șocuri sunt dificil de anticipat ex ante, iar integrarea lor în procesul decizional se face prin scenarii de risc asociate prognozei de bază.

BNR recunoaște că persistența presiunilor inflaționiste a fost subestimată de-a lungul rundelor de prognoză, reflectând o dificultate mai generală - semnalată și la nivelul altor bănci centrale - de a surprinde caracterul de durată al presiunilor inflaționiste din ultimii ani.

Interacțiunea dintre șocurile inițiale de ofertă, anticipațiile inflaționiste și mecanismele endogene de propagare a generat efecte de runda a doua mai puternice și mai durabile, într-un context marcat de incertitudine ridicată și schimbări rapide ale mediului macroeconomic.

De altfel, în trimestrul III 2025, rata anuală a inflației a urcat abrupt la 9,88% în septembrie, de la 5,66% în iunie, în contextul expirării plafonării prețului la energia electrică și al majorării TVA și accizelor.

Lecțiile anului 2025 pentru politica monetară

După integrarea explicită a șocurilor în scenariul de bază, erorile de prognoză s-au redus semnificativ, în rundele din august și noiembrie 2025. Totuși, experiența anului trecut arată cât de puternic pot influența deciziile administrative și fiscale traiectoria inflației.

Raportul subliniază că evoluția viitoare a inflației va depinde esențial de coerența mixului de politici economice și de credibilitatea procesului de consolidare fiscală.

În prezent, BNR proiectează o revenire treptată a inflației, după disiparea efectelor de bază asociate șocurilor din 2025, însă balanța riscurilor rămâne sensibilă la deciziile de politică fiscală și la eventuale noi intervenții administrative.

Pentru banca centrală, lecția anului 2025 este clară: șocurile administrative și fiscale pot devia semnificativ traiectoria prognozată, iar persistența presiunilor inflaționiste poate fi mai dificil de captat decât se anticipa într-un context macroeconomic marcat de ajustări bugetare, tensiuni energetice și incertitudine externă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.