Misterul blocajului centralei de la Iernut. Petrișor Peiu: Nimeni nu vrea să ne spună de ce nu este finalizată

Economistul a prezentat proiectul de la Iernut drept unul dintre cele mai relevante exemple de investiție aproape finalizată, dar blocată administrativ și contractual, într-un moment în care România se confruntă cu presiuni mari pe piața energiei.

90% finalizată, dar nepusă în funcțiune

Potrivit lui Peiu, centrala era finalizată în proporție de aproximativ 90% în 2019. Cu toate acestea, nici în prezent nu produce energie comercială.

Investiția, realizată de Romgaz, ar fi trebuit să aducă în sistem o capacitate importantă de producție pe gaz, energie considerată flexibilă și esențială pentru echilibrarea rețelei, mai ales în contextul creșterii ponderii surselor regenerabile.

„Nimeni nu vrea să ne spună de ce nu este finalizată”, a afirmat Peiu, sugerând că explicațiile publice au fost insuficiente, în condițiile în care proiectul ar fi putut avea un impact semnificativ asupra securității energetice.

Eșecul licitațiilor și blocajele contractuale

Economistul a făcut referire la problemele contractuale și la dificultățile apărute în relația cu antreprenorii implicați în proiect. În timp, au existat dispute comerciale și întârzieri, iar soluționarea lor a trenat.

În lipsa punerii în funcțiune a centralei, România a fost nevoită să compenseze deficitul prin alte surse, inclusiv prin importuri. În paralel, alte proiecte de centrale pe gaz, menite să înlocuiască producția pe cărbune, sunt și ele în întârziere.

Peiu a subliniat că, în contextul în care termenul de închidere a centralelor pe cărbune se apropie, lipsa unor capacități noi funcționale devine un risc major pentru echilibrul sistemului energetic.

Impactul asupra prețului energiei

Centrala de la Iernut ar putea asigura aproximativ 7% din consumul național de energie electrică, potrivit estimărilor invocate de Peiu. O astfel de capacitate ar contribui la creșterea ofertei interne și la reducerea dependenței de importuri, mai ales în intervalele de vârf de consum.

În absența acestei producții, România ajunge frecvent să importe energie la prețuri mai ridicate, în special seara, când producția solară scade. Acest lucru influențează direct prețurile din piață și, implicit, facturile plătite de consumatori și costurile suportate de industrie.

În contextul eliminării schemelor de plafonare și al creșterii presiunilor inflaționiste, orice capacitate nouă de producție internă devine esențială. Întârzierea finalizării centralei de la Iernut este, în opinia lui Peiu, un exemplu clar de oportunitate ratată, cu efecte economice concrete asupra pieței energiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.