Ora de vară în România: data exactă și efectele asupra sănătății

Autor: Oana Pavelescu
Data publicării:
România trece la ora de vară / Foto: Freepik
România trece la ora de vară / Foto: Freepik
România trece la ora de vară: când dăm ceasurile înainte și ce s-a întâmplat cu planul UE de a renunța la schimbarea orei

Ultimul weekend din martie aduce ora de vară: ceasurile se dau înainte cu o oră

România va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 spre 30 martie 2025, când ceasurile se vor da înainte cu o oră, de la ora 03:00 la 04:00. Aceasta înseamnă că ziua va fi mai lungă, dar vom dormi cu o oră mai puțin. ​

De când există schimbarea orei în România?

Sistemul de trecere la ora de vară a fost introdus pentru prima dată în România în 1932, fiind aplicat până în 1943. După o pauză de câteva decenii, măsura a fost reintrodusă în 1979, ca parte a unui efort global de economie a energiei.​

În prezent, România urmează același sistem folosit de majoritatea țărilor europene, schimbând ora de două ori pe an:​

  • În ultima duminică din martie – trecerea la ora de vară (ceasurile se dau înainte cu o oră).​

  • În ultima duminică din octombrie – revenirea la ora de iarnă (ceasurile se dau înapoi cu o oră).​

UE trebuia să renunțe la schimbarea orei. Ce s-a întâmplat?

În 2018, Parlamentul European a votat pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei, după ce un sondaj european a arătat că peste 80% dintre respondenți sunt împotriva acestei practici. Inițial, Uniunea Europeană stabilise 2021 ca termen-limită pentru ca statele membre să aleagă dacă vor rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă.​

Totuși, implementarea deciziei a fost amânată pe termen nedeterminat, deoarece statele membre nu au ajuns la un consens. Pandemia de COVID-19 și alte priorități economice și politice au dus la blocarea inițiativei, astfel încât schimbarea orei continuă să aibă loc în toate țările din UE, inclusiv în România. ​

Motivul pentru care a fost instituită măsura schimbării orei

Trecerea la ora de vară a fost introdusă inițial ca o măsură pentru economisirea energiei electrice, permițând o utilizare mai eficientă a luminii naturale pe parcursul zilei. Ideea a fost popularizată la începutul secolului XX, fiind aplicată în timpul Primului Război Mondial de mai multe țări, inclusiv Germania și Marea Britanie, pentru a reduce consumul de combustibil necesar iluminatului artificial.

Principalele motive pentru introducerea schimbării orei:

Economie de energie – Prin mutarea unei ore de lumină naturală mai târziu în zi, se reducea necesitatea folosirii iluminatului artificial seara.

Creșterea productivității – Ziua mai lungă a fost considerată benefică pentru muncitori și pentru activitățile economice desfășurate în aer liber.

Beneficii pentru sănătate și recreere – O zi mai lungă înseamnă mai mult timp pentru activități în aer liber după terminarea programului de muncă.

Siguranță rutieră – Studiile au arătat că mai multă lumină naturală seara poate reduce accidentele rutiere.

De ce este contestată această măsură?

De-a lungul timpului, s-a constatat că beneficiile economice ale schimbării orei nu sunt atât de semnificative, mai ales odată cu dezvoltarea surselor moderne de energie și iluminat economic. De asemenea, numeroase studii au arătat că modificarea ceasului poate provoca:

  • Tulburări ale somnului și oboseală cronică.

  • Scăderea productivității în primele zile după schimbare.

  • Impact negativ asupra sănătății, crescând riscul de afecțiuni cardiovasculare și depresie.

Aceste aspecte au determinat Uniunea Europeană să ia în considerare eliminarea schimbării orei, dar decizia a fost amânată din lipsa unui consens între statele membre.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Ce se întâmplă cu facturile la gaze după 31 martie

Scenariu de rezervă pentru gaze: plafonarea ar putea fi...

Curs valutar. Sursa: Freepik.com
Industrie / Sursa: Freepik.com
Sediul Ministerului Finanțelor / Foto: Silviu Matei / Agerpres

Incendiu la Ministerul Finanţelor

Alertă, joi, la sediul Ministerului Finanţelor. 

Energie / Foto: Freepik
BNR: Indice ROBOR
Freepik.com
INS a publicat cifrele evoluției șomajului în România

Şomajul în rândul tinerilor a ajuns la un nivel îngrijorător

În luna noiembrie 2025, rata şomajului în formă ajustată...

Mină de suprafață / Foto: Pexels
Netflix / Foto: Freepik
Curieri livrează pachete / Foto: Freepik
Bursa de Valori de la București / FOTO: Facebook
Contabil / Foto: Freepik
Bayer
Evacuarea muzeului Luvru / Capturi video
Taxa pe stâlp vizează inclusiv contrucțiile din agricultură / Foto: Freepik
Inundații / FOTO: Facebook DEER – Muntenia Nord
Electrocentrale Craiova
Nicușor Dan, declarații după reuniune la ambasada României de la Paris / Foto: Președinția României
Lingouri de aur și argint

Saxo Bank: aurul poate ajunge la 5.000 de dolari pe uncie

Aurul și argintul nu mai sunt simple instrumente de...

Marco Rubio, Donald Trump, Pete Hegseth și generalul Daniel Caine
Intervenții pe liniile de înaltă tensiune
Nicolas Maduro și siția lui sunt aduși la tribunalul din New York / Captură video
Dosare cu documente. Foto: Freepik.com
Curier. Foto: pexels.com
Bancnote, euro / Foto: Freepik
Mașină electrică / FOTO: Freepik

Înmatriculările de maşini electrice au explodat în Germania

Înmatriculările de automobile electrice au crescut cu...

2025, un an al recordurilor pentru piața de artă

Raportul Artmark arată o creștere de peste 11% față de...


pixel