Ce se întâmplă cu taxa pe stâlp: aplicare limitată și impact asupra firmelor

După doar doi ani de aplicare, Guvernul a decis deja calendarul de ieșire din vigoare, stabilind că anul 2026 va fi ultimul în care acest impozit va fi datorat, urmând să fie abrogat complet începând cu 1 ianuarie 2027.

Revenire cu improvizații fiscale

Reintrodus la 1 ianuarie 2025, impozitul pe construcțiile speciale a fost prezentat inițial ca o formă de lărgire a bazei de impozitare, într-un context de presiune pe bugetul de stat și de nevoi crescute de finanțare. În practică, aplicarea sa a fost marcată încă din primele luni de modificări succesive, ajustări tehnice și clarificări venite din mers.

Până la primele termene de declarare și plată, legislația a fost deja modificată, fiind introdusă inclusiv o bonificație pentru contribuabilii care achită anticipat sau la timp impozitul datorat. Această corecție a fost justificată prin dorința de a încuraja conformarea voluntară, dar a alimentat percepția unui impozit insuficient pregătit și aplicat fără o analiză solidă de impact.

Citește și:Taxa pe stâlp 2025: Termen-limită, bonificație de 10% și clarificări importante

Un orizont fiscal extrem de scurt

La finalul anului 2025, autoritățile au decis oficial că taxa pe stâlp va avea un orizont de aplicare limitat. Astfel, anul 2026 va fi ultimul în care companiile vor mai datora acest impozit, urmând ca din 2027 prevederile legale să fie abrogate. Decizia confirmă caracterul temporar al măsurii și ridică semne de întrebare privind eficiența sa reală în raport cu costurile administrative generate.

Pentru mediul de afaceri, un astfel de orizont fiscal scurt complică planificarea investițiilor. Companiile sunt nevoite să își adapteze bugetele, să își actualizeze evidențele contabile și să suporte costuri suplimentare de conformare pentru un impozit care va fi aplicat doar pe termen foarte limitat.

Impact asupra investițiilor și infrastructurii

Taxa pe stâlp a fost constant criticată de mediul de afaceri, în special de companiile din energie, industrie, telecomunicații și agricultură, sectoare în care investițiile în construcții speciale sunt esențiale. Impozitarea suplimentară a infrastructurii existente sau a capacităților de producție este văzută ca o penalizare directă a investițiilor deja realizate, fără a ține cont de profitabilitatea reală a acestora.

Criticii susțin că impozitul descurajează modernizarea și extinderea infrastructurii, afectând competitivitatea pe termen mediu și lung. În plus, fiind aplicat indiferent de performanța economică, acesta lovește inclusiv în companii care se află în perioade de investiții intense sau de rentabilitate redusă.

Un impozit cu istoric controversat

Istoria taxei pe stâlp este una marcată de controverse încă de la introducerea sa inițială, în urmă cu mai mulți ani. De fiecare dată, argumentele au fost similare: randament bugetar modest, efecte negative asupra investițiilor și un grad ridicat de impredictibilitate fiscală. Reintroducerea sa în 2025 nu a făcut decât să reactiveze aceste critici, amplificate de faptul că impozitul este din nou eliminat după o perioadă foarte scurtă.

Decizia de abrogare din 2027 confirmă, în esență, caracterul experimental al măsurii. Pentru companii, mesajul rămâne unul problematic: regulile fiscale se schimbă frecvent, iar taxele temporare tind să reapară atunci când presiunea bugetară crește, chiar dacă experiențele anterioare au arătat limitele acestui tip de impozitare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.