Comerțul electronic în România a ajuns la 74,3% dintre utilizatorii de internet

Creștere pe toate segmentele, cu avans mai rapid în rândul femeilor

Datele INS arată că tendința de creștere a comerțului electronic este vizibilă atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor, însă cu ritmuri diferite. În cazul bărbaților, ponderea celor care au comandat online a crescut cu 0,9 puncte procentuale față de 2024, ajungând la 72,8%. Femeile au înregistrat un avans mai accentuat, de 1,9 puncte procentuale, până la 75,8%, ceea ce înseamnă că, în 2025, acestea depășesc bărbații cu aproximativ trei puncte procentuale în utilizarea comerțului online.

Pentru o mare parte dintre utilizatori, achizițiile online nu mai sunt sporadice. Aproape 59% dintre persoanele care au folosit internetul în ultimele 12 luni au realizat comenzi sau cumpărături online în ultimele trei luni, în timp ce 26,6% au cumpărat în intervalul de trei luni până la un an. Doar 14,5% dintre utilizatori au apelat la comerțul electronic cu mai mult de un an în urmă, ceea ce indică o consolidare clară a acestui comportament de consum.

Urbanul și tinerii domină

Diferențele dintre mediul urban și cel rural persistă, însă datele arată o recuperare mai rapidă în zonele rurale. În 2025, ponderea persoanelor care au comandat bunuri sau servicii pe internet a ajuns la 77,6% în mediul urban, în creștere cu 0,5 puncte procentuale față de anul precedent. În mediul rural, creșterea a fost de 3,3 puncte procentuale, până la 70,6%. Chiar și așa, decalajul dintre cele două medii se menține la aproximativ șapte puncte procentuale, în favoarea urbanului.

Analiza pe grupe de vârstă arată că tinerii rămân cei mai activi utilizatori ai comerțului electronic. Peste 86% dintre persoanele cu vârste între 16 și 34 de ani cumpără online, iar în categoria 35–54 de ani ponderea este de 81%. Totodată, utilizarea magazinelor online este în creștere și în rândul persoanelor de 55–74 de ani, unde mai mult de jumătate dintre utilizatori, respectiv 55,1%, au apelat la comerțul electronic.

Educația și statutul ocupațional, factori decisivi

INS subliniază că nivelul de educație are un impact major asupra utilizării comerțului online. Aproape 94% dintre persoanele cu studii superioare care au accesat internetul au cumpărat produse sau servicii online, comparativ cu 74,2% în rândul celor cu nivel de educație mediu.

Diferențe importante apar și în funcție de statutul ocupațional. Elevii, studenții și salariații sunt cei mai activi, cu ponderi de peste 84%, în timp ce pensionarii se află la polul opus, cu doar 46,7%.

La nivel regional, ponderea persoanelor care cumpără online variază semnificativ, de la 68,6% în regiunea Sud-Est până la 83,6% în București-Ilfov. În termeni absoluți, anul trecut aproape 5,9 milioane de persoane cu vârste între 16 și 74 de ani au realizat cumpărături online în ultimele trei luni, cu aproape 800.000 mai multe față de anul precedent. Dintre acestea, peste 3,4 milioane au achiziționat bunuri sau servicii prin intermediul unui site web sau al unei aplicații, pentru uz personal.

Transportul, evenimentele și cazarea domină comenzile online

Cele mai frecvent achiziționate servicii online rămân cele de transport, utilizate de peste 65% dintre persoanele care au cumpărat online în ultimele trei luni. Urmează biletele pentru evenimente culturale și sportive, cu o pondere de peste 52%, și serviciile de cazare, rezervate direct sau prin agenții de turism, accesate de peste 41%.

Analiza pe gen relevă diferențe de comportament. Bărbații sunt mai orientați către jocuri și servicii de cazare, în timp ce femeile preferă într-o măsură mai mare cărțile electronice și serviciile de transport. Tot femeile înregistrează cele mai mari ponderi la achizițiile de transport și bilete pentru evenimente, confirmând rolul lor central în dinamica actuală a comerțului electronic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.