Ministerul Energiei, luat prin surprindere că în ianuarie ninge. Situația actuală a sistemului energetic

În același timp, peste 11.000 de locuințe din județele Alba, Maramureș, Sălaj, Prahova și Cluj erau încă nealimentate cu energie electrică din cauza avariilor provocate de condițiile meteo extreme, situație confirmată de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, după ședința Comandamentului Energetic Național.

Producție diversificată, dar dependentă de importuri

Structura producției de energie arată un mix relativ echilibrat, dominat de hidroenergie, care acoperea peste 31% din producția totală, urmată de hidrocarburi (aproape 24%), eolian (circa 18%) și nuclear (aproape 16%). Cărbunele rămâne prezent cu aproximativ 10%, în timp ce fotovoltaicul și biomasa au o contribuție marginală, aproape simbolică, în plină iarnă.

Cu toate acestea, datele Transelectrica indică un sold negativ al schimburilor externe, de aproape 200 MW, cu importuri semnificative din zona de est și sud-est. Cu alte cuvinte, deși România produce aproape cât consumă, rămâne dependentă de energia din exterior într-un moment de stres al sistemului.

Mii de intervenții, mii de gospodării în beznă

Ministrul Energiei a explicat că, în ultimele zile, au avut loc peste 5.200 de intervenții ale echipelor din teren, fiind mobilizate 341 de echipe și peste 900 de specialiști. Au fost folosite generatoare, utilaje de deszăpezire, drone și chiar snowmobile pentru a ajunge în zone greu accesibile.

Cu toate acestea, bilanțul rămâne problematic: aproximativ 11.250–12.000 de locuințe nu aveau curent electric la momentul declarațiilor oficiale. Principala dificultate, potrivit ministrului, este accesul limitat în anumite zone, drumurile nefiind încă deblocate complet.

Declarațiile subliniază un contrast recurent: capacitatea de reacție a echipelor este ridicată, dar infrastructura locală rămâne fragilă, mai ales în zonele rurale sau montane.

Risc de noi avarii, pe fondul avertizărilor meteo

Autoritățile admit că situația este departe de a fi stabilizată. România se află sub mai multe avertizări meteorologice de cod galben și portocaliu, iar prognoza indică posibile noi ninsori, ploi și episoade de îngheț, care pot genera alte avarii și deconectări.

În acest context, estimarea că „până la finalul săptămânii vor fi reconectate cât mai multe locuințe” vine cu o notă de prudență: oficialii recunosc explicit că sunt posibile noi accidente în rețea, pe fondul vremii instabile.

Gazele naturale: stocuri bune, consum în creștere

Pe partea de gaze naturale, ministrul Energiei a transmis un mesaj mai optimist. România are depozitele umplute în proporție de aproximativ 70%, peste media europeană de 58%. Autoritățile se așteaptă însă la o creștere a consumului cu aproximativ 20%, până la 57–58 milioane de metri cubi pe zi, odată cu scăderea temperaturilor spre minus 10 – minus 15 grade Celsius.

Guvernul susține că a început încă din vară achizițiile de gaze la prețuri avantajoase și că, împreună cu Transgaz și operatorii din piață, poate asigura necesarul pentru vârful de consum estimat să dureze câteva zile.

Imaginea de ansamblu: sistem stabil, distribuție vulnerabilă

Datele Transelectrica și declarațiile ministrului Energiei conturează o imagine cunoscută, dar incomodă: sistemul energetic național, la nivel de producție și transport, rezistă presiunii iernii, însă rețelele de distribuție rămân punctul slab. Faptul că mii de gospodării rămân fără curent, în timp ce România importă energie și declară stocuri confortabile de gaze, arată un decalaj structural între capacitatea macro a sistemului și realitatea din teren.

Este o problemă care revine la fiecare episod de vreme extremă și care ridică întrebări nu despre reacția de urgență – unde mobilizarea este evidentă –, ci despre investițiile pe termen lung în rețelele locale, exact acolo unde iarna lovește cel mai dur.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.