Ordonanța care decide soarta miliardelor din PNRR. Cum îi afectează pe români?

Documentul restricționează cheltuielile publice, prorogă termene fiscale și impune reguli mai stricte de raportare, toate cu scopul de a demonstra Comisiei Europene că România respectă jaloanele de reformă fiscal-bugetară.

Înghețarea angajărilor și tăieri de cheltuieli, cerute de Bruxelles

Una dintre principalele prevederi ale ordonanței vizează reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. Angajările sunt înghețate, cu excepția posturilor absolut esențiale, iar sporurile și indemnizațiile vor fi plafonate. Cheltuielile de funcționare se blochează la nivelul anului 2024.

Guvernul justifică aceste măsuri prin nevoia de a limita creșterea masei salariale, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale finanțelor publice. În nota de fundamentare se precizează că ajustările sunt o condiție pentru a evita blocarea fondurilor PNRR, care depind de încadrarea României într-un calendar strict de reducere a deficitului.

Termene fiscale amânate, dar cu ochii pe obiectivele europene

OUG 5/2025 prevede prorogarea unor termene privind obligațiile fiscale și administrative, inclusiv în zona raportărilor consolidate. Deși la prima vedere amânările par o relaxare, Guvernul le argumentează prin faptul că instituțiile și mediul privat au nevoie de timp pentru a se adapta la noul cadru european.

Executivul subliniază că aceste măsuri sunt parte din strategia de „aliniere treptată” la jaloanele PNRR, în locul unor schimbări bruște care ar putea perturba administrația și economia.

Raportări mai stricte pentru a convinge Comisia Europeană

Instituțiile publice vor fi obligate să transmită rapoarte detaliate, lunar și trimestrial, privind execuția bugetară. Accentul va fi pus pe cheltuielile de personal și pe cele de funcționare. Nota de fundamentare arată că fără un control strict asupra raportărilor, România riscă să nu poată demonstra Comisiei Europene că are disciplina fiscală necesară pentru a primi următoarele tranșe din PNRR.

Astfel, Guvernul introduce o dublă presiune asupra instituțiilor: pe de o parte limitarea cheltuielilor, pe de altă parte transparența și raportarea riguroasă.

PNRR, miza reală a ordonanței

Ordonanța este prezentată explicit ca parte a angajamentelor din PNRR. România și-a asumat jaloane privind reducerea deficitului, îmbunătățirea colectării și eficientizarea cheltuielilor publice. Fără îndeplinirea acestor jaloane, plățile din PNRR ar putea fi întârziate sau suspendate, ceea ce ar afecta direct investițiile publice și proiectele de infrastructură.

Guvernul avertizează că fără aceste ajustări există riscul ca țara să piardă miliarde de euro din fonduri europene, bani de care depinde în mare parte finanțarea investițiilor din următorii ani.

Impact asupra cetățenilor și administrației

Pentru cetățeni, efectele imediate se vor resimți mai ales prin blocarea angajărilor în administrație și prin posibile întârzieri în furnizarea unor servicii publice. Mediul privat beneficiază de amânarea unor obligații fiscale, dar avertismentul Guvernului este clar: măsurile sunt temporare, pentru a asigura continuitatea PNRR.

În același timp, presiunea pe instituțiile publice crește: acestea trebuie să raporteze mai mult, să cheltuiască mai puțin și să dovedească partenerilor europeni că România poate respecta jaloanele asumate.

OUG 5/2025 nu este doar o măsură de austeritate internă, ci un document-cheie în relația României cu Comisia Europeană. Prin tăieri, amânări și raportări suplimentare, Guvernul încearcă să asigure că fondurile PNRR continuă să ajungă în țară, într-un moment în care deficitul și presiunile bugetare riscă să destabilizeze finanțele publice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.