Ororile culinare ale Europei. Mai scârboase decât insectele sau viermii gătiți

1.Hákarl

Este o mâncare preparată de către islandezi din rechin de Groenlanda. Inițial, islandezii au constatat că, mâncat proaspăt, este toxic conținând în cantități mari uree și oxid de trimethylamină, dar nu s-au lăsat păgubași până nu au găsit o metodă prin care să-l mănânce în siguranță. Astfel că iau rechinul, îl acoperă cu nisip și pun pietre deasupra ca să elimine fluidele din corp. După vreo 6-12 săptămâni (în funcție de vreme), îl scot, îl taie felii subțiri și le pun la uscat câteva luni. 

Finalmente, este tăiat cubulețe și se servește ca aperitiv cu scobitoarea, cam cum sunt servite la noi măslinele. Numai că hákarl miroase îngrozitor a amoniac și se recomandă ca prima îmbucătură să o iei ținându-te de nas pentru a împiedica voma. De fapt, criticii culinari au spus mai pe șleau că miroase a urină. Bucătarul englez Ainsley Harriott a spus că a avut senzația că mestecă o saltea îmbibată cu urină Unii mai îngăduitori au spus că are gust de brânză cu mucegai albastru, dar de 100 de ori mai puternic, sau chiar un vag gust de nuci. 

2. Surströmming

Este o grozăvie preparată în Suedia din heringul de Marea Baltică care este pus la fermentat în mai multe etape, procesul începând undeva prin aprilie sau mai și se termină în august. Suedezii sunt atât de mândri de invenția lor gastronomică încât producătorii au făcut la un moment dat lobby să fie interzisă comercializarea heringului incomplet fermentat, adică înainte de a treia zi de joi din august. Experții UE au descoperit substanțe precum dioxine cu mult peste nivelul admis, dar suedezii au protestat atât de tare încât au primit dispensă să consume în continuare oroarea.

Surströmming conține acid propionic, care dă mirosul de carne putredă, sulfură de hidrogen, care se regăsește în ouăle stricate, acid butiric ce miroase a unt rânced și acid acetic, adică oțet produs în descompunere, la care se adaugă dioxid de carbon. De obicei, conservele de hering fermentat sunt deschise în aer liber, după o tehnică specială, astfel încât să nu fii împroșcat de zeama lăsată.

Criticul culinar Wolfgang Fassbender a gustat din preparat. ”Cea mai mare provocare este să vomiți doar după prima înghițitură, nu înainte”, a scris ulterior traumei. În 1981, o femeie din Germania l-a dat imediat afară pe chiriașul suedez după ce acesta a deschis o conservă de surströmming pe casa scărilor. Suedezul a dat-o în judecată pentru că nu a primit preaviz, iar ca să se apere, nemțoaica a deschis o conservă în sala de judecată. Plângerea suedezului a fost respinsă.

3. Garnatálg

Este o minunăție gătită în Insulele Faroe, preparat din grăsimea de pe mațele oilor. Este pusă la uscat în case de lemne care să permită vântului să bată și apoi pusă la fermentat. Garnatálg este servit ca garnitură la ræstur fiskur, tot un soi de pește fermentat, așa cum numai nordicii știu să facă.

4. Casu Marzu

În esență, este o brânză din lapte de oaie, însă în Sardinia există un procedeu special de îmbunătățire. Sarzii scot brânza la soare și se uită cu încântare cum dă musca la ea. Muștele, un soi specific zonei, lasă larve care se hrănesc cu brânza, iar excrementele larvelor îi dau gustul apreciat doar de localnici. Unii dau viermii la o parte, alții nu. Cunoscătorii susțin că viermii nu trebuie să fie morți, altfel brânza devine toxică. Varianta cu viermi este spectaculoasă și din punct de vedere vizual, întrucât larvele acelei specii de muscă pot sări și 15 centimetri când sunt atinse.

Cei care nu vor guste viermii au inventat o metodă specială de a scăpa de ei fără a trebui să-i aleagă unul câte unul. Brânza este pusă într-o pungă de hârtie închisă, iar din cauza lipsei de oxigen, viermii sar. Când foșnetul de hârtie s-a terminat, înseamnă că viermii au ieșit din brânză și au murit, iar delicatesa este gata de consum.

Citește și: Afacere ”mișcătoare”. Cum face bani din niște viermi

Brânza a fost declarată ilegală deoarece ingestia viermilor poate produce o boală numită pseudomiază. Și sarzii s-au rugat de UE să le permită clasificarea brânzei ca produs tradițional, deci scutit de la respectarea normelor sanitare, însă fără succes. În aceste cirucmstanțe, există o piață neagră prosperă cu casu marzu, mai ales că sarzii susțin că este un puternic afrodisiac.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.