Păcănelele dispar de la parterul blocurilor și din unele localități

În prima propunere, inițiatorii spun că proiectul de Lege a venit ca răspuns la creşterea numărului de persoane care au ajuns dependente de jocurile de noroc, în special în răndul minorilor care fac parte din categoria persoanelor vulnerabile. 

Actul normativ în discuţie, OUG 77/2009, defineşte participantul la jocul de noroc drept o persoană fizică majoră cu vârsta de cel puţin 18 ani impliniţi şi interzice accesul minorilor în locaţiile specializate pentru desfăşurarea jocurilor de noroc, precum şi participarea acestora la orice tip de joc de noroc. În realitate însă legislaţia nu protejează această categorie vulnerabilă prin măsuri eficiente.

În expunerea de motive se spune: ”Această faţă a realităţii societăţii româneşti a fost observată şi de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc care în anul 2019 s-a organizat într-o structură distinctă, respectiv Serviciul Promovare Joc Responsabil. 

În anul 2020, au fost scoase la concurs un număr de posturi din cadrul acestui serviciu, însă ca urmare a pandemiei de COVID-19, Oficiul a decis anularea concursului. De asemenea, menţionăm faptul că la acest moment nu sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru realizarea de programe şi proiecte astfel încât ONJN să poată asigura realizarea în concret a atribuţiilor referitoare la protecţia minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social şi economic, în vederea evitării dependenţei acestora de jocuri de noroc”.

Inițiatorii spun că un prim pas în protecţia minorilor se consideră că poate fi realizat prin excluderea din câmpul acestora de activitate a operatorilor de jocuri de noroc. Copiii şi tinerii îşi desfăşoară activităţile de zi cu zi în unităţile de învăţământ, însă nu doar în incinta aşezământului, ci în proximitatea acestuia. 

Inițiatorii modificării legislative spun că: ”Învederăm faptul că aceleaşi considerente care au condus la reglementarea unei condiţii negative în emiterea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, anume ca spaţiul propus să nu fie situat în incinta unui așezământ de învăţământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, sunt în egală măsură aplicabile şi extinderii spaţiale a acestei condiţii. 

În actuala legislație se spune că ”spaţiul propus nu este situat în incinta unui aşezământ de învăţământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, unor aşezăminte de cultură, sănătate, cu caracter social, de culte religioase şi altele asemenea sau în perimetrul delimitat destinat acestora. Se interzice desfăşurarea de jocuri de noroc în spaţii care datorită amplasării ar conduce Ia obstrucţionarea traftcului sau la Iimitarea Iiberului acces către alte locaţii de interes (intrări în imobile, pasaje pietonale, staţii ale mijloacelor de transport în comun etc.).

În mod excepţional se admite organizarea de jocuri de noroc în cinematografe, săli de spectacole, săli de sport, case de cultură şi altele de acest fel, cu condiţia să fie asigurate cumulativ următoarele condiții: acces separat pentru jucători, să nu fie deranjate în vreun fel celelalte activităţi şi să poată fi restricţionat total accesul minorilor; 

Noul articol care se introduce în lege spune că:

”Spaţiul propus nu este situat în incinta sau în proximitatea de 300 de metri a unui aşezământ de învăţământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, unor locuri de joacă pentru copil, unor aşezăminte de cultură, sănătate, cu caracter social, de culte religioase şi altele asemenea sau în perimetrul delimitat destinat acestora; 

- se interzice desfăşurarea de jocuri de noroc în spaţii care datorită amplasării ar conduce la obstrucţionarea traficului sau la limitarea liberului acces către alte locaţii de interes (intrări în imobile, pasaje pietonale, stații ale mijloacelor de transport în comun etc.); 

- în mod excepţional se admite organizarea de jocuri de noroc în cinematografe, săli de spectacole, săli de sport, case de cultură şi altele de acest fel, cu condiţia să fie asigurate cumulativ a următoarele condiţii: 

- acces separat pentru jucători, să nu fie deranjate în vreun fel celelalte activităţi şi să poată fi restricţionat total accesul minorilor; 

A doua modificare cu reguli și mai stricte

La Senat a fost înregistrată o a doua propunere de modificare care prevede condiții și mai drastice pentru funcționarea acestor stabilimente.

Astfel că, sălile cu jocuri de noroc nu pot funcționa în localități cu o populație mai mică de 5.000 de persoane: ”Spațiul propus nu este situat în unități administrativ teritoriale cu populație de sub 5.000 de locuitori. În aceste unități administrativ teritoriale nu pot fi exploatate nici jocuri de noroc de tip slot machine prin intermediul aparatelor electronice atribuitoare de câștiguri cu risc limitat”.

O altă modificare spune că spațiul propus nu trebuie să se afle într-o clădire rezidențială sau într-o clădire cu destinație mixtă, respectiv blocuri de locuințe care au spații comerciale la parter iar distanța minimă la care se pot afla două săli de joc nu trebuie să fiue mai mică de 300 de metri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.