Vinului românesc şi Brexitul. Schimbări majore pe piaţa românească

Lipsa unui brand al vinului și prețurile mici la care se vinde acest produs în exterior comparativ cu piața internă stau la baza acestei situații.

În plus, românii sunt campioni la vinul self-made, peste 60% din producție fiind procesată individual, în mare parte pentru consum propriu. 

Comunismul a transformat vinul românesc nobil, apreciat în perioada interbelică chiar mai mult decât cel italian sau maghiar într-un produs ieftin.

Astfel, acest lucru încă afectează imaginea producătorilor de vin care merg la export cu produse de calitate ce nu pot obține însă un preț foarte bun.

Marea Britanie, principala piață de desfacere

Brexitul îi îngrijorează pe unii producători pentru că Marea Britanie este cel mai mare importator de vin românesc, cu aproape 5 milioane de litri anual, iar cantitatea se va diminua în mod sigur.

Exporturile românești de vin se cifrează anual la aproape 25 de milioane de euro, marii producători preferând să se concentreze pe piața internă, în creștere cu 25%. Ca și comparație, Moldova și Letonia țări cu producție la jumătate, vând de patru ori mai mult, încasând peste 100 de milioane de euro fiecare din aceste exporturi.

Este explicabil pentru că pe piața internă o sticlă de vin de calitate superioară costă peste 30 de lei în timp ce la export litrul de vin are un preț de 2-3 euro, maxim 4 euro. Așadar, este mai profitabil să vinzi în România decât în exterior iar micii producători care produc cea mai mare parte a vinului nu se unesc în asociații.

O piața atractivă în acest moment pentru români este China, cu un potențial uriaș și cu o clasă socială medie în dezvoltare. Chinezii sunt însă imprevizibili și vor din România ce nu găsesc în alte oferte la un preț bun. 

Astfel, anul 2019 se anunță cu două trenduri, acela al creșterii vânzărilor pe piața internă și acela al găsirii de noi piețe de export fără a crește spectaculos cantitatea.

Este strategia unor mărci care vin puternic din urmă, ca Avincis, Tohani, Budureasca sau Halewood care așteaptă un avans cu 25% al cifrei de afaceri în acest an pe fondul dezvoltării piețe locale.

Citește și: Dezechilibrul balanței comerciale a României se accentuează

Liderii pieței rămân însă clasicii Jidvei, Cotnari și Cramele Recaș, cu cifre de afaceri de peste 30 de milioane de euro fiecare, în timp ce Murfatlar, fostul lider încearcă să redreseze situația.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.