Prețul cuprului crește puternic după anunțul SUA privind posibile tarife la importuri: Ce urmează pentru piață?

Această creștere survine pe fondul unui climat favorabil pe piețele de materii prime, dar mai ales ca reacție la anunțurile de politică comercială de la Washington.

Anchetă ordonată de Trump privind tarifele la cupru

Președintele Donald Trump a deschis un nou front în disputele comerciale, ordonând o investigație oficială asupra posibilei introduceri de tarife la importurile de cupru în SUA​. Scopul declarat al acestei măsuri este revitalizarea producției interne de cupru – un metal considerat critic pentru vehicule electrice, echipamente militare, rețele electrice și numeroase bunuri de consum – și contracararea influenței Chinei pe piața globală a cuprului​.
​
Trump a semnat ordinul la Casa Albă, solicitând Departamentului Comerțului (sub conducerea secretarului Howard Lutnick) să demareze rapid o anchetă de securitate națională în temeiul Secțiunii 232 din Trade Expansion Act (lege folosită și în primul mandat Trump pentru tarifele la oțel și aluminiu)​. Oficialii de la Casa Albă subliniază motivația de securitate națională a demersului. Potrivit acestora, dependența tot mai mare a SUA de cuprul importat reprezintă un risc, cuprul fiind esențial în producția de armament modern (vehicule blindate, nave, avioane) și în tehnologiile de vârf, inclusiv inteligența artificială și infrastructura energetică​. 

Un raport al administrației indică faptul că aproximativ 45% din consumul intern de cupru al SUA este acoperit prin importuri​, o creștere accentuată față de anii 1990. „Industria noastră americană a cuprului a fost decimată de actorii globali care ne atacă producția internă”, a declarat secretarul Comerțului Howard Lutnick, adăugând că *„industria americană depinde de cupru, care trebuie produs în America – fără excepții... a sosit timpul ca cuprul să revină acasă”​.

Investigația va examina importurile de cupru în toate formele sale – de la minereu brut și concentrat, la cupru rafinat, aliaje, deșeuri reciclabile și produse derivate ce conțin cupru​. Această abordare amplă sugerează că administrația caută să identifice orice segment al lanțului de aprovizionare care ar putea fi supus tarifelor pentru a proteja industria locală. Peter Navarro, consilier comercial al Casei Albe, a declarat că ancheta va fi finalizată „cât mai repede, în stil Trump” și a acuzat China că folosește subvenții de stat și capacități excedentare pentru a submina competiția și a prelua controlul asupra producției globale de cupru, similar cu situația creată la oțel și aluminiu​. Conform datelor oficiale, țările care ar fi cel mai afectate de eventualele tarife americane la cupru sunt Chile, Canada și Mexic, principalii furnizori externi ai SUA​

Aproximativ 35% din importurile americane de cupru provin din Chile și 26% din Canada, Mexicul și Peru având fiecare în jur de 7% cotă​. În mod notabil, importurile directe din China reprezintă doar circa 2%, însă administrația Trump privește China ca pe un jucător strategic care investește masiv în capacități de cupru la nivel global și ar putea ajunge să domine piața, dacă SUA nu își protejează producția internă​. Măsura lui Trump urmărește așadar nu doar un efect economic imediat, ci și preîntâmpinarea dependenței pe termen lung de cuprul controlat de Beijing.

Impactul economic pentru SUA și reacții interne

Noua ofensivă tarifară a lui Trump are implicații economice mixte în Statele Unite. Producătorii interni de cupru au primit pozitiv vestea: acțiunile companiei Freeport-McMoRan – cel mai mare producător american de cupru – au crescut cu ~5% după anunț, investitorii parind pe perspective mai bune pentru mineritul intern​. Oficialii au subliniat că dezvoltarea capacităților interne de topire și rafinare a cuprului nu va fi posibilă fără „un orizont de protecție comercială pe termen lung” care să ofere încredere investitorilor din sector​. De altfel, Trump a promis reducerea reglementărilor de mediu care au împiedicat unele proiecte miniere – cum ar fi mina de cupru Twin Metals din Minnesota (investiție de 1,7 mld. $ a companiei Antofagasta) blocată anterior din motive ecologice​.

Prin astfel de măsuri, administrația urmărește să stimuleze noi investiții în exploatări miniere și să readucă procesarea cuprului pe plan intern, creând locuri de muncă în industrie.Pe de altă parte, industria prelucrătoare și consumatorii americani ar putea resimți efecte adverse. Tarifele suplimentare ar însemna costuri mai mari pentru importul de cupru și produse din cupru, costuri ce s-ar putea transmite în prețurile bunurilor de la cabluri electrice până la electronice de larg consum. Un val mai larg de tarife deja introdus de administrație începe să afecteze încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor: indicele de încredere al consumatorilor americani a consemnat la sfârșitul lui februarie cea mai puternică scădere din ultimii trei ani și jumătate, pe fondul așteptărilor de creștere a inflației​.

Economiștii avertizează că o escaladare a conflictelor comerciale ar putea alimenta inflația (prin scumpirea importurilor) și totodată frâna creșterea economică, dacă partenerii comerciali ai SUA răspund cu măsuri similare.Din perspectivă comercială, decizia de a ancheta importurile de cupru tensionează relațiile cu aliați apropiați precum Canada și Mexic, care furnizează împreună peste o treime din cuprul importat de SUA​.

Atât Ottawa, cât și Mexico City au beneficiat anterior de excepții temporare la tarifele pe oțel și aluminiu impuse de Trump, însă administrația a semnalat că de această dată nu dorește nicio excepție pentru tarifele la cupru​. În plus, țări sud-americane bogate în cupru, precum Chile și Peru, ar putea resimți și ele impactul dacă exporturile lor către piața americană devin ținta unor taxe vamale noi​ . Aceasta ar putea obliga astfel de țări să caute alte piețe de desfacere sau să reducă producția, cel puțin pe termen scurt.Totuși, analiștii notează că nu toate investigațiile Secțiunii 232 se finalizează cu tarife efective – de pildă, în primul mandat Trump, o anchetă similară asupra importurilor de automobile nu a dus la impunerea de tarife​. Procesul legal presupune până la 270 de zile de analiză înainte de recomandările Departamentului Comerțului, iar Trump ar putea decide implementarea sau nu a acestor recomandări​.

Până la o decizie finală, efectele imediate în SUA vor fi date mai degrabă de anticiparea pieței: companiile ar putea amâna unele importuri sau accelera achizițiile înainte de posibile tarife, iar prețurile interne la cupru ar putea devia față de cele internaționale dacă se conturează aplicarea unor taxe.

Implicații pe piața globală și influența Chinei

Pe scena globală, inițiativa SUA de a restricționa importurile de cupru ridică semne de întrebare privind redistribuirea fluxurilor comerciale și echilibrul cerere-ofertă internațional. Dacă Statele Unite vor reduce semnificativ importurile (sau le vor face mai costisitoare prin tarife), exportatorii majori de cupru precum Chile, Peru, Mexic sau Canada ar putea fi nevoiți să găsească piețe alternative pentru metalul lor. În mod natural, ochii se îndreaptă către China, cel mai mare consumator mondial de cupru (circa 56% din cererea globală)​. Este posibil ca o parte din cantitățile neexportate spre SUA să fie redirecționate către China sau alte economii emergente din Asia și Europa.

China însăși se află într-o poziție relativ confortabilă pe termen scurt, având stocuri interne abundente de cupru. Potrivit datelor de piață, stocurile de cupru din depozitele chineze au depășit 260.000 de tone recent – de trei ori mai mari decât la începutul anului – iar stocurile aflate în regim de antrepozit vamal au ajuns la 33.000 de tone, dublându-se față de nivelul anterior​. Aceste rezerve oferă Chinei un tampon în fața volatilității prețurilor și a eventualelor perturbări de aprovizionare. De altfel, China a profitat în ultimii ani de prețurile relativ scăzute pentru a-și consolida rezervele și pentru a-și asigura contracte pe termen lung cu marii producători globali. Companiile chineze au investit în mine de cupru din Africa (Republica Democrată Congo, Zambia), America Latină și Asia Centrală, ca parte a strategiei Beijingului de a securiza resursele-cheie.

Reacțiile inițiale în rândul analiștilor de piață sugerează că decizia SUA ar putea avea efecte de creștere a prețurilor pe plan internațional, cel puțin temporar. Prin limitarea accesului uneia dintre cele mai mari economii la cuprul global, oferta disponibilă pe piața liberă s-ar putea restrânge, alimentând speculațiile și cumpărările de precauție din partea altor actori. Totuși, impactul final va depinde de amploarea tarifelor (dacă vor fi implementate) și de reacția altor guverne. Țări exportatoare ar putea oferi discounturi către cumpărători alternativi sau ar putea apela la deprecierea monedelor locale pentru a-și menține competitivitatea exporturilor, ceea ce ar contrabalansa parțial efectul tarifelor americane.

Pe partea de cerere globală, contextul economic din China rămâne crucial. Deși tranziția energetică generează un apetit tot mai mare pentru cupru, economia chineză trece prin provocări – în special un declin al sectorului imobiliar – care atenuează consumul tradițional de cupru (în construcții și infrastructură). China a adoptat măsuri de stimulare fiscală și monetară pentru a sprijini creșterea, iar piețele de cupru reacționează imediat la orice indiciu de stimulent economic chinez​. Unii analiști, precum cei de la Capital Economics, avertizează că o eventuală corecție severă în construcțiile din China (scădere de până la 50% față de vârf) ar anula mare parte din creșterea cererii adusă de electrificare​. În schimb, cererea de cupru din partea altor regiuni (SUA, Europa, restul Asiei) este așteptată să crească robust, compensând parțial încetinirea chineză – RBC Capital Markets prognozează o creștere a cererii globale de ~2,9% în 2025, condusă în principal de piețile din afara Chinei​

În ansamblu, piața globală a cuprului se găsește într-un echilibru fragil. Pe termen imediat, oferta pare suficientă – analiștii BMO Capital Markets estimează că 2025 va fi un an bine aprovizionat, cu o creștere a producției mondiale de circa 2,8%, peste ritmul ultimilor ani​. Aceasta datorită unor noi proiecte miniere ce intră în funcțiune sau se extind: de exemplu, mina Kamoa-Kakula din Republica Democrată Congo continuă să-și majoreze producția, Uzbekistanul își extinde complexul Almalyk, iar în Chile proiectul Quellaveco (QB2) și în Peru mina Las Bambas adaugă câte zeci de mii de tone anual​. Totodată, giganții chilieni precum Codelco au reușit recent să mențină sau chiar să crească producția (mina Escondida din Chile a raportat +22% producție anuală)​, compensând parțial pierderi precum închiderea temporară a minei Cobre Panama.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că surplusul actual ar putea fi de scurtă durată. 2024 a fost estimat ca având cel mai mare excedent de cupru rafinat din ultimul deceniu, după ce tăieri de producție planificate în China nu s-au materializat, însă în 2025 excedentul s-ar putea reduce la doar ~100 de mii de tone​ (la un consum mondial de ~25 de milioane de tone, acest surplus este marginal). Orice perturbare neașteptată – de la proteste de muncă în mine majore, până la restricții de export (precum recentele interdicții surpriză la exportul de cobalt din Congo) – poate inversa rapid situația în deficit. În plus, lungul interval necesar deschiderii de noi mine înseamnă că piața nu poate reacționa rapid la un deficit structural: în medie, este nevoie de peste 20 de ani pentru ca o descoperire de zăcământ de cupru să ajungă efectiv la producție comercială​. Această inerție a ofertei amplifică volatilitatea prețurilor la cupru în fața șocurilor de cerere sau ofertă.

Prognoze și perspective ale prețului cuprului

Analiștii de piață își ajustează prognozele privind evoluția prețului cuprului, având în vedere atât factorii ciclici pe termen scurt, cât și tendințele structurale pe termen lung. Pe termen scurt, opinia generală este că prețul cuprului va rămâne relativ ridicat față de anii trecuți, susținut de cererea solidă din sectoarele energiei verzi și de o ofertă care crește limitat. Totuși, există și factori de risc care pot tempera avansul: un dolar american puternic (care face mărfurile mai scumpe în alte monede), o posibilă încetinire economică globală sau o răcire continuă a pieței imobiliare din China pot exercita presiuni descendente asupra cotațiilor.

Pentru 2025, estimările instituțiilor financiare variază semnificativ. De exemplu, banca Goldman Sachs – cunoscută pentru viziunea optimistă asupra metalelor industriale – anticipează chiar și după revizuiri în jos un preț mediu de ~10.160 $ pe tonă pentru anul viitor (echivalent ~4,60 $/lb).  În schimb, analiștii de la Citi și Royal Bank of Canada au devenit mai precauți, prognozând un preț mediu pe 2025 în jur de 8.750–8.800 $/tonă (aprox. 4,00 $/lb). Mai multe bănci (Morgan Stanley, asociația minieră din Chile) plasează prețul așteptat într-o plajă intermediară, ~9.200–9.800 $/tonă.

Astfel, consensul de piață pare să indice un cupru menținându-se în apropierea valorii de 4 $/lb în 2025, eventual cu episoade de depășire a pragului de 10.000 $/tonă dacă cererea depășește așteptările sau apar probleme de ofertă. Pe termen foarte scurt, după raliul recent către 4,70 $/lb, traderii nu exclud corecții pe fondul unor marcări de profit și al incertitudinilor legate de evoluția politicilor tarifare (investigația din SUA este abia la început și rezultatul ei va fi cunoscut peste câteva luni). Volatilitatea ar putea rămâne ridicată, cu prețuri oscilând în funcție de știrile despre negocierile comerciale și indicatorii economici din China și SUA.

Perspectiva pe termen lung pentru cupru rămâne însă optimistă în viziunea multor experți, datorită rolului crucial al acestui metal în tranziția energetică globală. Pe măsură ce lumea adoptă vehicule electrice, energii regenerabile și tehnologii digitale, cererea structurală de cupru este de așteptat să crească accelerat. Marile companii miniere anticipează creșteri substanțiale ale nevoii de cupru: de pildă, grupul BHP estimează că, până în 2050, cererea globală de cupru va crește cu circa 70%, ajungând la aproximativ 50 de milioane de tone anual (față de ~29 de milioane tone în prezent)​. Această cerere viitoare va fi alimentată de utilizările cuprului în infrastructura de energie verde (generatoare eoliene, panouri solare, rețele electrice inteligente) și în electrificarea transporturilor. Merită menționat că un autovehicul electric conține în medie peste 60 kg de cupru, de două ori mai mult decât un autoturism convențional pe benzină​, datorită motoarelor electrice, bateriilor și cablajelor de înaltă tensiune. De asemenea, extinderea și modernizarea rețelelor electrice pentru a susține încărcarea vehiculelor și integrarea energiei regenerabile implică cantități masive de cupru în conductori și transformatoare.

În fața acestei cereri emergente puternice, capacitatea de aprovizionare ar putea rămâne în urmă. Subinvestiția cronică în noi proiecte miniere din ultimul deceniu, cauzată parțial de volatilitatea prețurilor și de cerințele de mediu stricte, a făcut ca portofoliul de proiecte viitoare să fie limitat. Deși unele mine noi vor intra în producție în următorii ani, multe altele sunt încă în faze incipiente sau blocate în procese de autorizare. Un raport al International Energy Forum avertiza recent că, pentru a electrifica complet producția auto globală până în 2035, ar fi necesare cu 55% mai multe mine de cupru decât există în prezent​. Conform aceluiași studiu, în următoarele trei decenii ar trebui deschise între 35 și aproape 200 de noi mine mari de cupru la nivel mondial, în funcție de scenariile de cerere, altfel tranziția energetică riscă să fie încetinită de lipsa materiilor prime.

Această potențială decalare între cerere și ofertă se reflectă și în unele prognoze de preț pe termen lung. De exemplu, firma de consultanță BMI Research anticipează un salt al prețului cuprului spre 17.000 $/tonă până în 2033, pe fondul apariției unui deficit structural pe piață în anii 2030, pe măsură ce tranziția la energie verde se intensifică​. Un asemenea nivel ar reprezenta aproape dublul prețurilor actuale și ar depăși maximul istoric atins de cupru (aprox. 10.750 $/tonă în 2022). Alți analiști sunt ceva mai moderați, dar tot prevăd prețuri mai ridicate în a doua jumătate a deceniului: de pildă, Bank of America a subliniat că fără noi investiții majore, piața cuprului va intra pe deficit începând cu 2026-2027, ceea ce va împinge prețurile peste vechile recorduri.

Desigur, aceste proiecții optimiste vin cu mari incertitudini. Ritmul în care guvernele și companiile vor implementa obiectivele de decarbonizare (și implicit cererea de cupru asociată) poate varia; totodată, progresele tehnologice ar putea duce la substituirea parțială a cuprului (de exemplu, cu aluminiu la cabluri) sau la creșterea eficienței și a reciclării, atenuând cererea de cupru primar. În plus, descoperirea unor zăcăminte majore sau introducerea unor tehnologii de extracție mai rapide ar putea spori oferta mai mult decât se anticipează acum.

Pentru moment însă, tendința generală a pieței cuprului rămâne ascendentă, susținută de fundamente solide. Cererea din industriile emergente – de la electrificarea transporturilor la extinderea rețelelor electrice și boom-ul vehiculelor electrice – acționează ca un motor de creștere. De cealaltă parte, oferta globală întâmpină constrângeri din cauza duratei mari de dezvoltare a noilor mine și a concentrării geografice a multor resurse (adesea în regiuni cu riscuri politice sau logistice). Acești factori combinat fac ca perspectivele cuprului să fie favorabile pe termen mediu și lung, chiar dacă pe termen scurt piața poate trece prin episoade de volatilitate și corecții. Analiștii vor urmări îndeaproape evoluția investigației tarifare din SUA și orice măsuri concrete care vor decurge din aceasta, întrucât deciziile Washingtonului ar putea influența semnificativ dinamica prețurilor la nivel global în lunile și anii următori.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.