Preţul gazelor europene continuă să crească alarmant pe fondul riscului de raţionalizare

Contractele futures de referinţă au crescut cu până la 8,1%, livrările prin Nord Stream rămânând la doar 40% din capacitate. Este probabil ca aprovizionarea să rămână limitată, şeful Gazprom PJSC, Alexey Miller, avertizând că deocamndată nu există nicio soluţie pentru problemele referitoare la funcţionarea conductei. Acest lucru îi obligă pe marii consumatori europeni să retragă gaze din rezervele pe care le-au construit pentru iarnă, când cererea atinge de obicei vârfuri.

Livrările către cumpărători de top din Germania, Italia şi Franţa au fost reduse, ceea ce a determinat Comisia Europeană să declare că Rusia îşi foloseşte energia pentru „şantaj”. Liderii Italiei şi Germaniei – care au călătorit la Kiev săptămâna trecută, în momentul în care Gazprom îşi întărea controlul asupra aprovizionării europene – au acuzat Moscova că a întrerupt în mod deliberat transporturile.

„Securitatea aprovizionării este garantată în prezent. Dar situaţia este gravă”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck. Guvernul le-a cerut germanilor să reducă consumul şi intenţionează să se bazeze mai mult pe centralele sale pe cărbune pentru a menţine luminile aprinse, deoarece alimentarea cu gaz rămâne incertă.

„Acest stres reînnoit al pieţei vine ca un avertisment asupra a cât de dificilă va fi o îndepărtare ordonată pe termen scurt de gazul rusesc”, a spus consultantul Timera Energy. „Europa va trebui să lupte cu Asia şi America Latină pentru orice aprovizionare incrementală de GNL pentru a facilita reducerea dependenţei de conductele ruseşti. Asta înseamnă o creştere semnificativă a preţurilor, aşa cum am putut observa săptămâna trecută.”

Uniper SE din Germania, cel mai mare cumpărător de gaz rusesc din Europa, primea cu 60% mai puţin decât a comandat săptămâna trecută, în timp ce Engie SA din Franţa şi OMV AG din Austria au fost, de asemenea, sever afectate.

Contractele futures pe gaze din prima lună olandeză, referinţa europeană, au crescut cu 7%, la 126 de euro pe megawat-oră, începând cu ora 9:49 a.m. la Amsterdam. Echivalentul din Marea Britanie a câştigat cu 5,1%, până la 212 pence pe term.

Citește și: Cum a ajuns Europa dependentă de gazul rusesc

Gazul rusesc a fost atractiv pentru Europa pentru că era ușor de transportat și aproape întotdeauna disponibil.

Rolul său a crescut în ultimii ani, pe măsură ce unele țări europene au trecut la eliminarea cărbunelui și a producției de energie nucleară, iar producția internă de gaze a scăzut. Compania rusă controlată de stat Gazprom furniza aproximativ o treime din tot gazul consumat în Europa, până când războiul din Ucraina a determinat regiunea să își regândească strategia de securitate energetică. 

Ce s-a schimbat în urma războiului

După ce Rusia a invadat Ucraina, Uniunea Europeană a elaborat un plan de reducere cu două treimi a importurilor de gaze din Rusia până la sfârșitul anului 2022. Rusia, după ce a suferit sancțiuni punitive, a ripostat, președintele Vladimir Putin semnând un decret prin care a cerut ca toți cumpărătorii din țările "neprietenoase" să plătească în ruble începând cu luna aprilie. Aceștia au trebuit să deschidă conturi speciale la Gazprombank JSC din Rusia, în valută și în ruble, pentru a-și gestiona plățile.

Cumpărătorii din Polonia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda și Olanda au refuzat să respecte noile condiții și li s-a tăiat gazul. Ulterior, Rusia a redus, de asemenea, livrările prin cea mai mare conductă a sa către continent, reducând livrările chiar și pentru cei care au găsit soluții de rezolvare a noului ordin de plată. Ca urmare, clienții din Germania, Italia, Franța și Austria nu au primit tot gazul pe care l-au cerut. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.