Prețul petrolului ar putea scădea la 65 de dolari pe baril până la sfârșitul lunii decembrie, ajungând chiar la 45 de dolari în următoarele 12 luni ale anului 2023, prognozează experții băncii americane Citigroup. Acest lucru se va întâmpla dacă economia globală va începe să intre în recesiune și cererea de mărfuri va scădea, a precizat agenția Bloomberg, care a citit respectivul raport.  

"Datele cumulate de-a lungul anilor arată că cererea de petrol devine negativă doar în timpul celor mai grave recesiuni globale. Dar prețurile petrolului scad în timpul oricărei recesiuni până la niveluri apropiate de costurile marginale", subliiază autorii studiului. 

Prognoza Citigroup se bazează pe un scenariu de neinterferență a OPEC+ pe piața materiilor prime și ia în considerare potențialul declin al investițiilor în resursele petroliere.

O prognoză care face părul măciucă

La sfârșitul lunii iunie, țările OPEC+ au convenit să mențină creșterea producției de petrol pentru luna august la 648.000 de barili pe zi (bpd). Producția totală de petrol a alianței ar putea crește la 43,85 milioane de barili pe zi, așa cum reiese dintr-un document postat pe site-ul organizației. Următoarea reuniune a OPEC+ va avea loc la 3 august.

Anterior, strategii unei alte mari bănci americane, JPMorgan Chase, au prognozat o scumpire dramatică a țițeiului dacă Rusia va reduce drastic exporturile de aur negru către zona euro. Astfel, o scădere de 3 milioane de barili a ofertei zilnice de țiței din Rusia ar putea duce prețurile de referință la Londra la 190 de dolari, iar cel mai pesimist scenariu sugerează o reducere de 5 milioane de barili a exporturilor și o creștere "stratosferică" a prețurilor până la 380 de dolari pe baril.

Revenind în prezent, contractele futures la țiței au crescut miercuri cu aproape 3%, investitorii reluând investițiile după declinul puternic din ședința precedentă, concentrându-se din nou pe preocupările legate de ofertă, în condițiile în care îngrijorările legate de recesiune se intensifică. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 2,82 dolari, sau 2,7%, la 105,59 dolari pe baril, în jurul orei 1222 GMT, după ce marți au pierdut 9,5%, cea mai mare scădere zilnică din martie.

Este un fel de resetare

Țițeiul american West Texas Intermediate a urcat cu 2,46 dolari, sau 2,4%, la 101,95 dolari pe baril, după ce a închis sub 100 de dolari pentru prima dată de la sfârșitul lunii aprilie. "Astăzi este un fel de resetare. Nu există niciun dubiu că vin vânătorii de chilipiruri", a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC. "Povestea fundamentală despre înăsprirea globală este încă acolo .... Vânzarea a fost cu siguranță excesivă", a adăugat el.

Secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, a declarat marți că industria se află "sub asediu" din cauza anilor de investiții insuficiente, adăugând că penuria ar putea fi atenuată dacă se vor permite livrări suplimentare din Iran și Venezuela.

Între timp, guvernul norvegian a intervenit marți pentru a pune capăt unei greve în sectorul petrolier care a redus producția de hidrocarburi. Sâmbătă, greva a redus exporturile zilnice de gaze cu 1.117.000 de barili echivalent petrol (bep), adică 56% din livrările zilnice de gaze, în timp ce 341.000 de barili de petrol s-au pierdut, potrivit Norwegian Oil and Gas (NOG).

Citește și Cât va dura să depăşim obstacolul inflaţiei. Ce spun experții

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News